tag:blogger.com,1999:blog-37026819537813746622024-03-05T02:04:05.825-08:00DE DOCTRINA CHRISTIANAÎnvățătura Creștină - cursuri cateheticeValentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comBlogger25125tag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-7400990156838093022018-12-13T02:48:00.001-08:002018-12-13T02:54:33.148-08:00Eclipsele și reînvierile Bisericii în istoria lumii<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Cateheza 04 <br />De Vera Religione</b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">Eclipsele și reînvierile Bisericii în istoria lumii</span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În catehezele precedente am văzut o sinteză a principalelor perioade a istoriei Bisericii și a spiritualității creștine: întemeierea Bisericii, răspândirea ei sub persecuția romană, victoria Bisericii și mileniul creștinătății, criza conștiinței europene și distrugerea creștinătății, decreștinarea popoarelor creștine europene și apostazia contemporană. Aici ne vom concentra asupra luminii pe care această istorie o proiectează asupra perioadei pe care o trăim noi, încercând să vedem cum se poate înțelege starea actuală a lumii și a Bisericii care trăiește în lume. Cum privește de sus, din ceruri Tatăl ceresc ceea ce se întâmplă cu Biserica lui Cristos în lumea contemporană? <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiotd8_wx4FW6Figpq2FCl7vg9bPu2Zr-dbhfp088GwPGeHUtTewt5OmeBZ6gHVYvmWPvZi5xarQwS1UZ58GnzOk0mxH7VwtZTR4hxSa3sUjDYTt73MvfTJV79-6Y3SIULeUN9_yN2tiQrf/s1600/Voi+sunteti+lumina+lumii.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="664" data-original-width="1600" height="165" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiotd8_wx4FW6Figpq2FCl7vg9bPu2Zr-dbhfp088GwPGeHUtTewt5OmeBZ6gHVYvmWPvZi5xarQwS1UZ58GnzOk0mxH7VwtZTR4hxSa3sUjDYTt73MvfTJV79-6Y3SIULeUN9_yN2tiQrf/s400/Voi+sunteti+lumina+lumii.jpg" width="400" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Vom căuta să vedem care sunt criteriile după care Biserica a înțeles lupta dintre bine și rău, dintre lumină și întuneric, lucrarea lui Dumnezeu și a „Prințului acestui lumi” în istorie. Cum se poate citi corect întreprătrunderea istoriei lumii fără Dumnezeu și a istoriei Bisericii, Mireasa lui Cristos din lume. Cum a înțeles întodeauna Biserica relația ei cu lumea?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Învățătura fundamentală despre relatia crestinului cu Dumnezeu, cu sine si cu lumea a fost pastrata pana astazi intactă in Biserica Catolica. Desigur, așa cum există o evolutie doctrinară, morală și disciplinară validă, există și devieri. Cristos si-a lăsat ucenicii în lume, dar conștienți că nu aparțin lumii, că lumea îi v-a respinge așa cum l-a respins și pe El. Dacă ați fi din lume - a spus El - lumea ar iubi ceea ce este al ei, dar pentru că nu sunteți din lume, lumea vă va urâ. Îndrăzniți, eu am biruit lumea! În limbaj biblic termenul lume (kosmos, mundus) are două accepțiuni: <b><i>lumea-cosmos</i></b> (așa cum a crat-o Dumnezeu, ca armonie, creația care stă mărturie gloriei și puterii lui Dumnezeu) și <b><i>lumea-păcătoasă</i></b>, decăzută, desfigurată de consecițele păcatului strămoșesc, supusă puterii celui rău, fiara-dușmană Împărăției lui Dumnezeu (1In 5,19; Apoc 13,1-8).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Secolul</b>, <b>veacul</b> (aion, saeculum) este termenul folosit - în special în occident - pentru accepțiunea peiorativă a conceptului de lume; mundus fiind rezervat pentru lumea-armonie. O relație defectuoasă cu lumea-veacului acestuia, duce la <b>secularizarea</b>-înlumirea creștinismului. Fiii veacului acestuia sunt opuși întreaga istorie fiilor luminii, fiilor lui Dumnezeu. Iac 4,4: Nu știți că prietenia lumii este dușmănie cu Dumnezeu? Rom 12,2: Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia. Luca 16,8: Fiii veacului acestuia sunt mai înţelepţi în neamul lor decât fiii luminii. 1Cor 2,6: Înțelepciunea pe care o propovăduim, nu este înțelepciunea acestui veac... 3,18-19 Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept. Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Diferența esențială între <b>fiii veacului </b>(creștinii lumești) și <b>fiii luminii</b> (creștinii drepți și sfinți) este modul în care privesc și se raportează la efectele păcatului asupra lumii și omului. Lumea fără Dumnezeu explică decadența și suferința apelând la determinismul fatalist inevitabil când singura explicație este haosul si evoluția. Omul suferă, dar este într-un proces continuu de evoluție care-l v-a îmbunătății - ca specie, nelimitat. Omul e bun și se v-a mântui singur, cu timpul. Învățătură diametral opusă doctrinei lui Cristos si a Bisericii: omul a fost creat bun, dar acum este rău și nu se poate mântui singur; fără mântuirea pe care o poate primi doar de la Cristos, v-a pieri cu siguranță. Creștinii secularizați împărtășesc parțial credința Bisericii, dar viziunea despre lume nu e cea a lui Cristos (cea a consecițeloe dezastruoase ale păcatului strămoșesc): <u>suferă de un fals optimism antropologic, care îi constrânge să nu vadă răutatea omului și a lumii</u>. Sau cel puțin să nu recunoască toate consecințele spirituale ale acestei răutăți, de unde și diminuarea simțului păcatului și, în consecință, a necesității mortificării și ieșirii din lume, separării de fiii veacului acestuia. Pentru creștinii înlumiți omul e în fond bun (parțial adevărat!), preferând să ignore că omul păcătos suferă spiritual de o boală mortală, și v-a muri veșnic dacă nu face penitență! Preferă să vorbească de afecțiuni psihologice, erori, atitudini inadaptate,... trivializând gravitatea păcatului. Pelagianismul, semi-pelagianismul și varianta lor modernă, progresismul au fost formal condamnate de Biserică.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Isus este realist cu privire la actuala condiție păcătoasă a omului, a tuturor oamenilor! Lc 13,4-5: Credeţi, oare că cei optsprezece inşi, peste care s-a surpat turnul în Siloam şi i-a ucis, au fost mai păcătoşi <b>decât toţi oamenii </b>care locuiau în Ierusalim? <b>Nu!</b> zic vouă; dar de nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel. Sf.Pavel, confirmă: păgâni și evrei, cu toții blocați în neascultare și lipsiți de har! Și unii și alții sunt vrednici de moarte, vinovați cu toții, ca să se îndure de toți (Rom 1-3). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Pentru creștinii lumești răul lumii (oricât de strident s-ar veda la televizor) nu are rădăcină diabolică, nu e o boală incurabilă, nu duce la autodistrugere, nu e ceva (păcatul) de care să ne îngrijorăm. De unde atitudinea lor împăciuitoare față fiii veacului cestuia și de instituțiile păcatoase pe care le construiesc: omul nu e chiar așa de rău, și nu e chemat la o himerică desăvârșire (e destul să fie decent, să nu deranjeze pe alții); la fel și lumea, nu trebuie să ne propunem sfințirea, sacralizarea civilizației (restaurarea Creștinătății), e suficient să se poată trăi în ea, oricum, să ne tolerăm diferențele unii altora (Republica Universală multicoloră), tot restul e idealism imposibil și extremism periculos, de cenzurat și eradicat; chipurile, ideologia funestă unor farisei integriști frustrați că au rămas de partea greșită a istoriei! Aceasta e mediocritate creștină în stare pură!! Credință eronată, Speranță creștină moartă, Iubire de Dumnezeu falsificată! Nu le spune nimic apostazia popoarelor, descreștinarea Creștinătății, scăderea până la epuizare a vocațiilor consacrate, închiderea mănăstirilor, demantelarea diocezelor, stingerea flăcării credinței în largi regiuni ale Occidentului, la 500 de ani de la stingerea ei în Capitala Creștinătății Răsăritene... Ochi au și nu văd cu ei!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există o mare diferență între a te numi creștin și a fi cu adevărat creștin. Scrie pr.Arintero: „Cât de puțini sunt creștinii care merită acest nume. Cât de puțin strălucesc, cât de puțini trăiesc viața supranaturală, divină în ascunzișul inimilor lor. Cât de puțini dintre cei considerați astăzi evlavioși și „exemplari trăiesc așa cum trebuie să trăiască dreptul, din credința lui, adică în chip supranatural, și prin aceasta edifică cu adevărat, luminează, nu întunecă Biserica...” Acestă viață creștină latentă, abia perceptibilă le permite să rămână în tenebrele lumii și în pietatea lor sterilă. Cei mai mulți dintre creștini sunt așa: copiii lui Dumnezeu până la un punct, dar trăiesc ca și cum n-ar fi, trăiesc strict <i>omenește</i>, ca și toți ceilalți oamni, dacă nu cumva trăiesc de-a dreptul lumește ca și fii ai acestui veac ...; asemenea bebelușilor, care sunt și ei oameni, dar trăiesc ca un animăluț și fără dorințele specifice adultului. Tăiesc în har și au în sufletele lor germenii virtuților supranaturale, cele 7 Daruri ale Spiritului Sfânt și carismele speciale dăruite de Spiritul pentru edificarea comunității; dar au aceste mari bogății atât de acoperite, îngropate și date uitării încât merită să le fie luate, ca slujitorului leneș (Mt 25,25-30). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dar cum ar trebui să trăiască creștinii, copiii lui Dumnezeu? Cum ar trebui să se poarte ca atare, ne mai fiind copilași nesiguri purtați dintr-o parte într-alta de orice vânt, ne mai imitând comportamentul „oamenilor”? Creștinii trebuie să se asemuiască „Omului Desăvârșit”, Modelului dumnezeiesc, Fiului Uul Născut al Tatălui, care s-a arătat printre oameni plin de har și de adevăr, ca să primi din deplinătatea lor cu toții. Și vom primi înmăsura în care: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (1) trăim viață spirituală, lasând-ne din ce în ce mai mult posedați de Spiritul Dumnezeiesc care sălășluiește ăn noi ca un dulce Oaspete și Mângâietor, ca stăpân, maestru și călăuză, ca Domn și dătăror de Viață, care vrea să-și manifeste prin ei deplina domnie; inspirând dezbrăcarea de omul cel vechi și îmbrăcarea în cel nou;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (2) Ne vom comporta potrivit Spiritului de la care trăim;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (3) Vom simți și gusta lucrurile Spiritului, și nu pe cele carnale și umane; având bine trezite și active simțurile spirituale, înlegând și comunicând prin limbajul dreptății și înțelepciunii;</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (4) Simțind, percepând în interiorul sufletului mărturia Spirtitului Sfânt care mărturisește conștiițelor noastre că suntem în realitate fiii lui Dumnezeu, și fiind fii, suntem și moștenitori și comoștenitori cu Cristos, dacă acceptăm să pătimim pentru a fi glorificați cu El (1Cor 2,12-16).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Așa sunt adevărații și fidelii copiii ai lui Dumnezeu, adulții în Cristos, cei care percep foarte bine lucrurile divine, care pătrund și gustă, prin darurile intelectului ți înțelepciunii înaltele taine ale Împărăției lui Dumnezeu. Aceștia sunt cei care încep să trăiască cum se cuvine, supranatural, o viață supranaturală, o viață interioară trăită sub continuele iluminări ale Spiritului Adevărului și într-o continuă comunicare interioară cu cele Trei Persoane Dumnezeiești care trăiesc în ei ca în templul lor preferat. Aceasta este viața spirituală trăită într-un mod suprauman, viață ascunsă, tainică, mistică, caracterizată de acest mod de viață dumnezeisc, la care suntem chemați cu toții, deplinătatea vieții spirituale. (Arintero, Crestin autentic vs crestin carnal, in <i>Vera mistica tradicional</i><i>)</i>. Cât de diferită de cea a creștinului semipelagian, lumesc, mediocru!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Exista evolutie spirituala valid</b><b>ă</b><b> in Biserica. Exist</b><b>ă</b><b> devier</b>i. Procesul integral comunitar de evoluție a Bisericii este în esență rezultatul perfecțiuniunii individuale a fiecărui credincios, a specializării fiecăruia ca și a adaptării ca elemente sau organe în Trupul Mistic al lui Cristos, și a funcțiilor colectie a tuturor membrilor împreună. În concret, această evoluție derivă din corecta administrare a sacramentelor, care sunt canalele prin care sângele dătător de viață a Mântuitorului circum prin întregul organism, din buna folosire a talentelor dumnezeiesști (carisme și haruri orientate special spre binele întregului). Funcțiile vieții colective, fie ele vizibile sau invizibile, ministeriale sau carismatice, presupunând desigur desăvârșirea deplină a sfinților în punerea în practică a respectivelor slujiri, sunt cele care influențează la modul cel mai direct edficarea trupului lui Cristos. Pe de altă parte, dacă aceste funcțiuni sunt prost executate, lipsindu-le desăvârșirea pretinsă sau lipsesc necesarele dispoziții sufletești ale organelor sau slujitorilor, apar mari răsturnări, revolte sau o generală deconstruirea/dărâmare a Bisericii.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Progresiva adaptare, diferențiere și specializare a tuturor membrelor sub acțiunea Spiritului Sfânt care prin ele își distribuie harurile, darurile și carismele, produce solidaritate și armonie. Cresc vigoarea și frumusețea membrelor și le strâng mai mult laolaltă prin dulcile legături ale desăvârșirii, care sunt pacea și iubirea de aproapele. Când acestea domnesc Biserica are <b>o perioadă de creștere sănătoasă, prosperitate</b>, expansiune și răspândire, o minunată rodnicie... comunitățile devin pepiniere e Sfinți, care înnoiesc și reformează Biserica...<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cu toate acestea, dincolo de multele roade ale binecuvântării pe care le produce mereu Biserica, Sfânta Mamă umblă întristată și necăjită prin lume, și tristețea ei, lacrimile ei , suferințele ei, amărăciunea ei nu vin numai de la persecuțiile din afară, ci mai ales de la <b>condiția rea și dezordonată din interiorul ei</b>. Există atât de mulți necredincioși, nerecunoscători și nevrednici printre copiii ei, care trăiesc complet potrivit trupului, sau care sunt călăuziți de o chibzuință lumească, având oroare de crucea lui Cristos și de înțelepciunea Spiritului. Pe lângă aceștia mai sunt, mulții ei slujitori leneși, insuficent de activi, neglijenți care - ca niște paraziții ai energiei vitale a Trupului mistic - nici nu încearcă să se dezbrace de omul cel vechi și să se curețe de deșartele și otrăvitoarele elemente ale lumii acesteia ac să-și poată exercita cu vrednicie slujirea... Când aceștia se lasă ciprinși de actaulul spirit indivialist la modă, nesubordonându-se suficient Spiritului în exercitarea slujirilor lor, cu cât devin mai activi, cu atât produc mai mare tulburare și pagubă lor și Bisericii pe care o contagiază.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ambele categorii sunt în Biserica motivul a nenumărate infirmități (anemie), revolte, dezechilibre organice, mizerii, care sunt de obicei ascunsele ocazii ale persecuțiilor pe care Dumnezeu le trimite ca să-și purifice Biserica, ca să-i învie activitățile moarte, și să provoace reacții salutar și energice. Îngreunată, sleită de greutatea nenumăraților infirmi, răniți, agonizanți și morți pe care-i poartă în brațele sale, pe care ca o Mamă îi îngrijește, ajunge adesea la pământ, handicapată cu paralizia sau sub greutatea organelor ei nefolositoare și malformate, avansează reu în istorie, încet, cu frumusețea desfigurată, cu chipul murdărit, cu corpul acoperit de noroiul pe care dușmanii îl aruncă peste ea, și cu inima străunsă de durerea de a vedea cum printre persecuții dușmanii îi strigă: Unde este Mirele Tău acum? Dar deși tristă, ea rămâne senină, căci oricât de înegrit și terfelit iar fi chipul, Ea rămâne mereu frumoasă. Cu neîncetale lacrimi vărsate de copiii ei fideli și cu înseși sângele său vărsat torente în persecuții, se spală și își îndepărtează petele. Și renaște, din nou ca pasărea phoenix, din propria cenușă, reluându-și călătoria prin istoria lumii cu pași gigantici, uneori ridicându-se sus într-un zbor glorios .” (Juan Arintero OP, <i>Evolucion Mistica de la Iglesia</i>,<i> </i>vol<i> </i>II, p.469-473)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Istoria Bisericii este dubla istorie a cresterii si descresterii graului si neghinei in țarina lui Dumnezeu. O istorie frumoasa a clerului smerit, doct si sfant, a ascetilor, misticilor, predicatorilor, calugari si laici, regi si muncitori consacrați reînnoirii, remodelării lumii și a propriilor suflete după modelul lui Cristos si o alta istorie distopiaă a clerului lumesc, carierist, pe cat de erudit pe atat de desfranat, a laicilor avizi dupa averi si placeri sau a calugarilor ahtiati dupa acumularea de putere si influență determinați cu înverșunare să „reformeze” Biserica însăși după modelul lumii și a propriilor suflete corupte. O istorie a eclipselor și a dimineților Bisericii.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Iată aici o lege nescrisă a mersului istoriei Bisericii: oridecâte ori lumea-dușmană prinde puteri, numaidecât sfintii aleg martiriul, iar crestinii-lumești (complicii lumii) preiau initiativa (în golul lăsat de sfinți prin ridicarea lor la cer) - si primesc autoritatea în Biserică din mâna bestiei apocaliptice a zilei (de pildă, astăzi în Asia regimul autoritar anticrestin; avem acolo un caz emblematic al zilele noastre: dubla Biserică din China). Într-o astfel de situație, sacrul si sfintenia intră in umbroasele catacombe, Biserica autentică este eclipsată, corpul ei (numărul creștinilor în acea regiune persecutată) este diminuat pana aproape de extinctie, în tip ce doctrina si practica vieții evanghelice confirmată de sfinți - este modificată de "saducheii" vremii, adaptată „filosofiei” la modă (modernismul), sacramentele sunt abuzate până la limita invalidității, abuzuri pe care le impun uneori chiar apelând la un Conciliu (de exemplu Conciliile din perioada iconoclastă, - care va fi mai târziu desemnat de generații următoare drept „tâlhăresc”), în vreme ce per ansamblu poporul creștin - abandonat de clerul lumesc ignoranței și propriilor slăbiciuni, este in mare pericol de a-si pierde mantuirea în masă. Motiv pentru care după câteva decenii de decadență și corupere, Cristos Domnul istoriei preia direct cârma bărcii lui Petru, repunând în drepturi legea Evangheliei autentice, pastrata in timpuri de persecutie in numai cateva oaze ale Spiritului la marginea „Imperiului”, fie el păgân ori „creștin” secularizat (orice formă statală în care putere pământească îi dictează puterii spirituale direcția de evoluție a Bisericii). După „reînvierea” Bisericii, un nou Conciliu - de data asta autentic - clarifică, rectifică adevărul compromis in vremea eclipsei, dogmatizează adevărul atacat si condamnă eroarea contrară (ex. criza ariană, monofizită, iconoclastă, sinodalistă, etc). Așa trece eclipsa Bisericii, un ciclu al istoriei se încheie și începe un altul.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Astazi Biserica trece prin cea mai mare criză pe care a cunoscut-o vreodată, întru cât lumii-duşman niciodată nu i s-a mai dat de sus atata putere asupra sfinților - ca să-i stăpânească și să-i învingă (Apoc 13,7: „Fiarei i s-a dat să poarte război cu sfinții și să-i învingă” (vz. sistemul de monitorizare morala al Chinei care v-a intra in uz din 2020). Este de asteptat, de aceea, ca tiparul eclipsei sa se repete din nou, la scara mondiala, paroxistic. Neo-saducheii, complicii lumii-duşmance, este de așteptat într-o lume cârmuită de noua întruchipare a Fiarei - să preia initiativa si sa incerce adaptarea doctrinei si practicii crestine la spiritul lumii (naturalismul hegelian, secularism, relativism, liberalism, egalitarism, irenism, etc), persecutandu-i pe sfinti sub eternul pretext al insensibilitatii fata de nevoile actuale ale oamenilor (asprime nefondata in locul milostivirii atoate intelegatoare), și al unui presupus bine superior al poporului lui Dumnezeu (mai bine sa moara unul decat tot poporul să dispară), „bine” al poporului intotdeauna cautat de ei intr-o simbioza totala cu statul anticreştin.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Este de asemenea de asteptat ca parerile pe acest subiect sa fie extrem de variate, intr-o perioada de eclipsa, marcata intotdeauna de confuzie si haos doctrinar si moral. De aceea nu ne asteptam ca lectura istoriei spiritualitatii prezentata aici, sa fie impartasita de toti. Cu atat mai mult cu cat lecturi diametral opuse se raspandesc astazi, cu repeziciune si adesea cu sprijinul autoritatii ecleziastice care are misiunea de a le cenzura, nu promova. Voci discordante rasuna si vor rasuna tot mai strident atat din extrema neo-saducheilor secularizanti cat si din eresul neo-fariseilor ultra-traditionalisti. Cum a fost intotdeauna, este si astazi. Nimic nou sub soare. Fericiti cei blanzi ca a lor este Imparatia Cerurilor! Cei ce vor avea răbdare până la sfârșit se vor mântui! <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Intotdeauna cele doua mari moduri diferite de a intelege crestinismul au avut interpretari diametral opuse ale sensului istoriei: ceea ce pentru unii este momentul gloriei pt ceilalti este inceputul dezastrului, ceea ce pentru unii este apogeul pentru ceilalti este ceasul intunericului... Nimic nu este mai grav si mai nociv poporului lui Dumnezeu decat a considera Spiritul lumii drept Spiritul lui Dumnezeu, si lumina intuneric.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Si intru cat in confuzia momentului este riscant sa discerni, vom apela la doctrina marilor Sfinti si Doctori ai Bisericii pentru a ne ține pe calea lor de înțelegere a mersului istoriei și a evolutiei/involuției formelor de viata crestina, oricat de perimată ar putea fi privită astăzi viziunea lor de înțelepciunea lumii acesteia.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-32225793365042457772018-12-11T03:43:00.000-08:002018-12-11T03:57:34.159-08:00Cunoașterea Celui fără de Nume<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
CATEHEZA 11<o:p></o:p></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>LIMITELE CUNOAȘTERII DE DUMNEZEU ȘI DEPĂȘIREA LOR</b><o:p></o:p></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
CBC 39-34<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În catehezele precedente am văzut că Biserica învaţă că Dumnezeul unic şi adevărat, Creatorul şi Domnul nostru, poate fi cunoscut cu certitudine prin lucrările sale datorită luminii naturale a raţiunii omeneşti [Cf. Cc Vatican I: DS 3026].<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Acum se cuvine să ne întrebăm, împreună cu Catehismul, în ce măsură îl putem cunoaște pe Dumnezeu? Se potrivesc lui Dumnezeu conceptele noastre derivate din experiența lumii perceptibile? Putem vorbi despre el - descriindu-l în astfel de concepte/nume, sau mai bine să tăcem, ca să nu ne creăm un fals dumnezeu, un idol, după chipurile propriei noastre imaginații limitate? Cum este adevăratul Dumnezeu despre care știm cu certitudine că există, cum este Cauza Primă, Necauzată? Putem exprima ceva despre Arhitectul universului, sau trebuie să ne limităm la afirmarea existenței Lui de dincolo de lumea aceasta perisabilă?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji-3ywP-FwCYmhOYlA6Ekdjm_pwFj6fwBEmS-u-sxEn4ru_1AwuAXvYsbl0Dhr65wF8COCO6owDz1u_2fbTw07I5DfazMo8UqWWkvI3ADZxL4nTO6ElkjufZsy9JmTGDbO3y5dwUl5lfSy/s1600/Moise.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="345" data-original-width="602" height="228" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEji-3ywP-FwCYmhOYlA6Ekdjm_pwFj6fwBEmS-u-sxEn4ru_1AwuAXvYsbl0Dhr65wF8COCO6owDz1u_2fbTw07I5DfazMo8UqWWkvI3ADZxL4nTO6ElkjufZsy9JmTGDbO3y5dwUl5lfSy/s400/Moise.jpg" width="400" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Compendiul Catehismului la par.5 răspundem afirmativ: <b><i>Se poate vorbi</i></b><i> </i><b><i>despre Dumnezeu</i></b><b><i>!</i></b><i> O putem face plecând de la însușirile omului şi ale celorlalte creaturi, care sunt o reflexie, chiar dacă este limitată, a perfecţiunii infinite a lui Dumnezeu</i>. Dar creștinismul nu este raționalism. Rațiunea umană este limitată, iar limitatul nu poate cuprinde infinitul. De aceea, continuă Compendiul <i>limbajul nostru trebuie purificat încontinuu de ceea ce are imaginar şi imperfect, ştiind bine că nu se va putea exprima niciodată în mod deplin misterul infinit al lui Dumnezeu</i>.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În Crezul Poporului lui Dumnezeu, Sf.Părinte Papa Paul al VI-lea începe discursul despre Dumnezeu astfel: „<i>Noi credem că acest unic Dumnezeu este absolut unu în esența Sa </i><b><i>infinit </i></b><i>de sfântă, ca de altfel în toate desăvârșirile sale: atotputernicia Sa, știința sa infinită, providența Sa, voința Sa și în iubirea Sa. El </i><i><u>este</u></i><i> Cel ce există, așa cum El însuși i-a revelat lui Moise (Ex 3,14); El</i><i><u> este</u></i><i> iubire, așa cum ne învață Sf. Ioan (1In 4,8), astfel încât </i><b><i>aceste două Nume: Existență/Ființă și Iubire, exprimă inefabil însăși realitatea dumnezeiască</i></b><i> a Celui care a voit să ni se facă cunoscut, și care locuind într-o </i><b><i>lumină inaccesibilă</i></b><i> (1Tim 6,16) este </i><b><i>în Sine Însuși mai presus de orice nume, mai presus de toate câte sunt și de orice inteligență creată</i></b><i>. </i><b><i>Numai Dumnezeu singur ne poate da cunoașterea dreaptă și deplină despre El Însuși</i></b><i>, revelându-se ca Tată, Fiu și Spirit Sfânt, la a cărui viață dumnezeiască suntem chemați prin harul său să participăm, </i><b><i>pe acest pământ în obscuritatea credinței, iar dincolo de moarte, în lumina perpetuă</i></b><i>, în viața veșnică.</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Unii ar vrea să nu se mai spună nimic despre Dumnezeu, pentru că ar fi doar un Mister insondabil, care nu se poate autorevela sau oamenii nu l-ar înțelege chiar dacă ar face-o (deiștii). Alții ar vrea să spună mai mult decât știu cu adevărat, pentru că fiind creați după Chipul său, rațiunea umană ar fi în așa fel înrudită și contopită cu cea divină încât îl poate sesiza în chip intim, subconștient (panteiștii, imanentiștii moderni). Creștinul însă trebuie să-și asume întotdeauna atitudinea biblică față de posibilitatea exprimării lui Dumnezeu: a spune ceea ce se poate spune și a păstra o tăcere contemplativă față de misterul care nu se poate exprima. Dacă Spiritul Sfânt a hotărât să se exprime în anumiți termeni omenești -limitați (ca Existență, Iubire, Lumină, etc) - despre Natura incomprehensibilă a lui Dumnezeu, deși acești termeni nu epuizează descrierea Naturii Divine, sunt totuși termenii pe care Dumnezeu vrea să îi folosim aici pe pământ atunci când vorbim cu El, sau când vorbim oamenilor despre El, altfel nici rugăciunea nici propovăduirea Evangheliei nu ar mai fi posibile. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Sf.Ioan Damaschin - Doctor al Bisericii, în <i><u>Dogmatica,</u></i> text devenit paradigmatic pentru discursul despre limitele limbajului teologic, scrie (Partea I, cap.I-IV): „<i>Pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut vreodată, Fiul, Unul Născut, acela l-a făcut cunoscut (In 1,18). Prin urmare </i><b><i>Dumnezeirea este inefabilă și incomprehensibilă</i></b><i>, „căci nimeni nu cunoaște pe Tatăl afară de Fiul și nici pe Fiul afară de Tatăl. (Mat 11,27). Nimeni nu a cunoscut vreodată pe Dumnezeu, decât numai acela căruia El i s-a descoperit. Nimeni, nu numai dintre oameni, dar nici dintre puterile suprapământești, adică chiar dintre Heruvimi și Serafimi. </i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> Dar Dumnezeu </i><b><i>nu ne-a lăsat în completă neștiință</i></b><i>, deoarece cunoașterea existenței lui Dumnezeu este însămânțată de El în chip firesc în toți oamenii. Pe lângă aceasta, însăși creația, conservarea și guvernarea acesteia vestesc măreția firii dumnezeiești. ” (Rom 1,20).</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 20,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i>Dumnezeu ni s-a făcut cunoscut atât cât ne este cu putință să-l înțelegem</i></b><i>... și s-a îngrijit dinainte de folosul fiecăruia, descoperindu-ne </i><b><i>să cunoaștem numai ceea ce ne este de folos și trecând sub tăcere ceea ce n-am putut să purtăm</i></b><i>.</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> Cel care vrea să audă sau să vorbească despre Dumnezeu trebuie să știe în chip clar că atât cele cu privire la doctrina despre Dumnezeu cât și cele cu privire la doctrina Întrupării, </i><b><i>nu sunt toate inexprimabile și nici toate exprimabile, nici toate incognoscibile și nici toate cognoscibile</i></b><i>. Nu e același lucru cognoscibilul și exprimabilul, după cum altceva este vorbirea și altceva cunoașterea. De aceea nu pot fi exprimate cu claritate multe dintre acelea care se înțeleg în mod obscur despre Dumnezeu, ci </i><b><i>suntem siliți să exprimăm lucrurile care sunt mai presus de noi în felul nostru pământesc de a vorbi</i></b><i>; așa spunem de pildă că Dumnezeu doarme, că se mânie, că nu ne poartă de grijă, că are mâini, picioare și cele asemenea.</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 20,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> </i><b><i>Noi cunoaștem și mărturisim că</i></b><i> Dumnezeu este fără de început, fără de sfârșit, veșnic, pururea dăinuitor, nezidit, neschimbat, neprefăcut, simplu, necompus, necorporal, nevăzut, impalpabil, necircuscris, infinit, incomprehensibil, indefinit, insesizabil, bun, drept, creatorul tuturor făpturilor, atotputernic, atotstăpânitor, atoatevăzător, atoatepurtător de grijă, stăpânitor și judecător... Însă ceea ce este ființa lui Dumnezeu, sau cum este întru toate ... </i><b><i>nu cunoaștem și nici nu putem spune</i></b><i>. </i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i>Așadar </i><b><i>nu este cu putință să spunem ceva despre Dumnezeu</i></b><i>, și în general, să înțelegem altceva decât cele care, în chip dumnezeiesc ni s-au vestit sau ni s-au spus și revelat prin cuvintele dumnezeiești în Vechiul și Noul Testament. (...) Că există Dumnezeu este evident, Ființa și Natura lui însă </i><b><i>este cu totul incomprehensibilă ș incognoscibilă</i></b><i>. Este evident, de pildă că Dumnezeu este necorporal, căci cum ar avea corp ceea ce este infinit, nemărginit, fără de formă, impalpabil, nevăzut, simplu și necompus? Dar nici aceasta </i><b><i>nu este ceva care explică ființa Lui</i></b><i>, după cum nu o explică nici faptul că este nenăscut, fără de început, neschimbător, incoruptibil și toate câte se spun despre Dumnezeu sau în legătură cu Dumnezeu. </i><b><i>Căci acestea nu indică ce este ființa lui Dumnezeu, ci ceea ce nu este</i></b><i>. Cel ce voiește să definiească ființa cuiva trebuie să spună </i><i><u>ce este</u></i><i> ființa aceluia, nu </i><i><u>ceea ce nu este</u></i><i>. </i><b><i>Cu privire la Dumnezeu, însă, este cu neputință să spunem ce este ființa Sa.</i></b><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> </i><i>[Apofatismul] </i><i>De aceea este mai potrivit să vorbim despre ființa lui Dumnezeu făcând abstracție de toate existențele, căci Dumnezeu nu face parte dintre existențe. Asta nu înseamnă că Dumnezeu nu există, ci că El este mai presus de toate existențele și mai presus de însăși </i><i>(</i><i>conceptul nostru de</i><i>)</i><i> existență.</i><i> </i><i>Căci</i><i> dac</i><i>ă ceea ce cunoaștem sunt existențele, atunci ceea ce este mai presus de de cunoaștere va fi negreșit mai presus de existență. Și invers, ceea ce este mai presus de existență, va fi mai presus de cunoaștere.</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> </i><i>În concluzie, Dumnezeirea este infinită și incomprehensibilă. Și numai aceasta putem înțelege cu privire la ființa Sa, și anume nemărginirea și incomprehensibilitatea. Iar toate câte le spunem la modul afirmativ cu privire la Dumnezeu nu indică natura Lui, ci cele </i><i>[</i><i>ce sunt</i><i>]</i><i> în legătură cu natura lui. Chiar dacă vom spune, așadar, că Dumnezeu este bun, că este drept, că este înțelept, sau orice altceva, nu indicăm natura lui Dumnezeu, ci </i><b><i> pe acelea în legătură cu natura Lui</i></b><i>.</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Biserica învață așadar că <b>nu este suficientă numai lumina raţiunii pentru a cunoaşte misterul lui Dumnezeu și de aceea are nevoie de ajutor de sus (CCBC 4). </b>În cunoaşterea lui Dumnezeu numai cu lumina raţiunii, omul întâmpină multe <b>dificultăţi</b>. Nu poate intra singur în <b>intimitatea misterului divin</b>. De aceea, Dumnezeu a vrut să-l lumineze prin <u>revelaţie</u> cu privire la adevărurile ce <b>depăşesc</b> înţelegerea umană, precum şi cu privire la adevărurile religioase şi morale, care, deşi sunt în sine <b>accesibile raţiuni</b>i umane. Astfel că acum pot să fie cunoscute de către toţi fără dificultăţi, cu certitudine deplină şi fără amestec de eroare. CBC 37-38 (conf. DS 3876; cf. Cc. Vatican I: DS 3005; DV 6; Sf. Toma Aq., S. Th. 1, 1, 1) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Biserica susține capacitatea raţiunii umane de a-l cunoaşte pe Dumnezeu, și astfel îşi exprimă încrederea în posibilitatea de a vorbi despre Dumnezeu tuturor oamenilor şi cu toţi oamenii. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În același timp Biserica recunoaște <i>limitele cunoașterii de Dumnezeu</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> </i>Deoarece <u>cunoaşterea noastră de Dumnezeu este limitată</u>, limitat este şi limbajul nostru referitor la Dumnezeu. Nu putem vorbi despre Dumnezeu decât <u>pornind de la creaturi</u> şi după <u>modul nostru</u> omenesc limitat de a cunoaşte şi de a gândi... Putem vorbi despre Dumnezeu <u>pornind de la perfecţiunile </u><u>făpturilor </u>sale, contemplându-i măreția prin analogie cu frumusețea lor (Înţ 13, 5), dar fiind mereu conștienți că Dumnezeu transcende orice făptură. Și că trebuie deci să ne purificăm neîncetat limbajul de tot ce are el limitat, antropomorfizant, imperfect, pentru a nu-l confunda pe „Dumnezeul cel negrăit, necuprins cu mintea, nevăzut, neajuns”[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, Anafora] cu reprezentările noastre omeneşti. Cuvintele omeneşti rămân întotdeauna mai prejos de misterul lui Dumnezeu. Între Creator şi creatură, oricâte asemănări am afla, deosebirile sunt mult mai mari”[Cc. Lateran IV: DS 806] şi că „<b><i>nu putem sesiza despre Dumnezeu ceea ce El este, ci numai ceea ce nu este şi cum se situează celelalte fiinţe în raport cu El</i></b>” [Sf. Toma Aq. S. Gent. 1, 30].<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Rațiunea umană îl atinge pe Dumnezeu în manieră indirectă și inadecvată; nu-l înțelege, doar îl indică; îl cunoaște ca Mister. ... Modul nostru de reprezentare, conceptele noastre nu sunt niciodată potrivite exprimării lui Dumnezeu, nici cele concrete (foc, lumină), nici cele abstracte. Îl putem cunoaște doar indirect și limitat, discursul nostru teologic rămâne o gângăvire la limita tăcerii, un preludiu al adorației. (vz. Catechismo degli Adulti, 34)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Potrivit Sf. Bonaventura sufletul uman este dotat cu o triplă privire: una se adresează lucrurilor corporale exterioare, una este orientată spre interiorul său și a treia se uită deasupra de sine. Din prima se v-a naște știința/tehnologia, din a doua filosofia iar a treia duce la liniștea contemplativă. Privind cu aceste trei vederi, discursul despre Dumnezeu are trei moduri: unul apelează la analogia cu lucrurile concrete, sensibile (teologia simbolică), a doua la principiile metafizicii (teologia propriu-zisă), iar a treia având mereu o vie conștiință a inadecvării propriului mod de cunoaștere, și refuzând să insiste pe propriile concepte și cunoștințe, se bucură de Dumnezeu și i se închină dincolo de orice înțelegere (teologia mistică, apofatică).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există așadar mai multe tipuri de cunoaștere decât este obișnuită lumea de astăzi să utilizeze. Fiecare epocă a accentuat un anumit tip de cunoaştere, fapt ce a creat o civilizaţie cu nuanţă proprie: cunoaşterea raţională (clasicismul grec), cunoaşterea religioasă (civilizaţia creştină), cunoaşterea ultra-raţională (raţionalismul modern), cunoaşterea matematică şi tehnologia (secXX-XXI), nici o cunoaştere, întoarcerea la “natura promordială” și șamanism, împotriva tehnologiei şi a revoluţiei industriale (ecologismul). Ştiinţele empirice şi matematice deşi au încercat o vreme să-şi fie autosuficiente şi să-şi impună metodele, nu sunt singurele tipuri de cunoaştere, nu sunt atotcuprinzătoare, ci limitate la lumea sensibilă şi exterioară omului, la aspectul obiectual. Nu au acces la lumea interioară, subiectivă. Mai există și alte moduri de cunoaştere care nu intră în competiţie cu ştiinţa pozitivistă întru cât au alte scopuri şi alte domenii de cercetare, alte surse de informaţie. Există mai multă realitate decât poate contempla ştiinţa sau manipula tehnologia. Omul are acces prin mintea sa la o cunoaștere experiementală a lui Dumnezeu, dincolo de simțuri și de concepte.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum se explică absența cunoașterii suprasensibile în lumea contemporană? Cum se explică faptul că marii filosofi ai modernității au imaginat un aparat cognitiv incapabil să cunoască sfera cea mai înaltă a realității, lumea de dincolo de noi? Același Sf. Bonaventura explică: <i>Firea originară a omului a fost creată capabilă de liniștea contemplativă. Dar s-a întors de la lumina cea adevărată spre binele schimbător și s-a înjosit pe sine prin păcatul strămoșesc care i-a infectat firea umană cu în două feluri: mintea cu ignoranța, și trupul cu concupiscența. Omul astfel orbit și slăbit șade în întuneric și nu mai reușește să vadă lumina cerească dacă nu vine harul să-l ajute dăruindu-i dreptatea pentru a contracara concupiscența și știința împreună cu înțelepciunea pentru a-i alunga ignoranța</i>.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Părinții Capadocieni au folosit imaginea lui Moise urcând Muntele Sinai pentru a exprima metoda cea mai potrivită de a ne apropia de cunoașterea de Dumnezeu. În <i>Viața lui Moise</i>, Sf. Grigore de Nyssa prezintă suișul profetului spre întunericul incognoscibilității drept cale preferabilă celei dintâi întâlniri a acestuia cu Dumnezeu când i s-a arătat în rugul aprins. Mai întâi este cunoașterea prin afirmații (studiul biblic, teologic, cateheze, predici etc), apoi vine cea prin negații pentru a o completa, pregătind sufletul pentru unirea prin har cu Dumnezeu (reculegere, tăcere, acte de iubire). Mai întâi Moise L-a văzut în lumină, acum el intră în întuneric, lăsând în urmă tot ce putea fi văzut ori cunoscut... căci Dumnezeu se găsește acolo unde cunoștințele noastre nu pot ajunge. Iar Sf. Grigore de Nazianz descrie experiența profetului astfel: „Înaintam spre a cunoaște pe Dumnezeu. Iată de ce m-am despărțit de materie și de tot ceea ce este trupesc; m-am adunat în mine însumi, atât cât am putut și am urcat spre vârful muntelui. Dar când am deschis ochii, abia am putut să-l văd din spate și încă fiind acoperit în piatră, adincă în umanitatea Cuvântului întrupat pentru mântuirea noastră. Nu am putut contempla firea cea dintâi și preacurată, care nu poate fi cunoscută decât de ea înseși, adică de Treimea cea sfântă. Căci nu pot să privesc ceea ce se află ascuns în spatele primului văl, tinuit de heruvimi, ci doar cea ce se coboară înspre noi - măreția dumnezeiască ce se face văzută în făpturi” (Comm la Cântarea Cântărilor). Moise a văzut gloria lui Dumnezeu și s-a prosternat dinaintea lui și l-a adorat. Prin atitudinea de depășire a conceptelor abstracte despre Dumnezeu speculația cedează treptat locul contemplației; numele dumnezeiești devin trepte care servesc drept sprijin contemplației, idei care să ne îndrume în vedea contemplării Celui ce întrece orice înțelegere. Sf. Grigore de Nazianz: Tu ai toate Numele, și cum Te voi numi pe Tine, singurul pe care nimeni nu-L poate numi?” „Nu există decât un singur Nume pentru a exprima natura divină - uimirea care ne cuprinde când ne gândim la Dumnezeu.” (Sf. Grigore de Nyssa). Ca să-l cunoști pe Dumnezeu trebuie să te apropii de El, să urmezi calea unirii cu Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Această unire - spune Ven. Luis de Granada - se face prin unirea minții și voinței noastre cu Dumnezeu prin reflexie și iubire. Patru sunt principalele trepte pe care urcă sfinții la Dumnezeu: lectura de cărți sfinte (Confesiunile Sf.Augustin, Stimulul iubirii de Sf.Bonaventura, etc); meditarea la binefacerile și atributele dumnezeirii; rugăciunea de cerere a iubirii; contemplarea iubitoare a lui Dumnezeu - care este prorpiu-zis stidiuk adevăratei înțelepciuni și teologia mistică; aceasta nu se deprinde citind, nici dezbătând, ci rugându-te și ridicându-te cu iubire curată la Dumnezeu pentru ca gustând și experimentând bunătatea, suavittea și noblețea Sa să cunoști din expriență cine este Dumnezeu, întru cât te-ai împărtășit din binefacerile lui. Aceasta este calea pentru dobândirea adevăratei înțelepciuni: a conversa neîncetat cu Dumnezeu, zi și noapte. ... Așadar dacă vrea cineva să fie ucenicul acestei înțelepciuni cerești să-și fabrice înlăuntrul său un oratoriu în cae să stea neîncetat recules, adică într-o astfel de stare interioară încât să meargă mereu în prezența lui Dumnezeu, și așa să-și facă treburile încât mereu să i se pară că este prezent Dumnezeu dinaintea lui și niciodată să nu piardă cu totul această stare reculeasă, nici evlavia/zelul pentru Dumnezeu care din aceasta purcede. Să-și spună adesea: Dumnezeu este aici, Dumnezeu mă vede, viu este Domnul Dumnezeu dinaintea căruia stau! <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
RUGĂCIUNE<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Domnul ne cheamă:<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
„Voi, toți, cei însetați, veniți la apă, chiar și cel care nu are argint!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Veniți, cumpărați și mâncați! Veniți și cumpărați vin și lapte, dar fără argint și fără plată!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Căutați-l pe Domnul cât timp se lasă găsit, chemați-l cât timp este aproape!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Să-și părăsească nelegiuitul calea sa și păcătosul, gândurile sale!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Să se întoarcă la Domnul și el se va îndura de ei, la Dumnezeul nostru, căci el este mărinimos în iertare.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile mele<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
– așa vorbește Domnul. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cât de înălțate sunt cerurile față de pământ, la fel de înălțate sunt căile mele față de căile voastre și gândurile mele față de gândurile voastre.” (Isaia 55,1.6-9)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVRn5WypuD_AhaMcrmagUpwIiyJ4qEa96uQlkiyA3tHV5ZMvCD0hCWA4FHbWDqJJuquFnWGHjOYkkH6y07ueMNFfmPRgBz3_D_udeaH0f20axy9gY9peDeC-DVrVumg5WJvs3hJUaz1l3X/s1600/Sinai.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="900" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVRn5WypuD_AhaMcrmagUpwIiyJ4qEa96uQlkiyA3tHV5ZMvCD0hCWA4FHbWDqJJuquFnWGHjOYkkH6y07ueMNFfmPRgBz3_D_udeaH0f20axy9gY9peDeC-DVrVumg5WJvs3hJUaz1l3X/s400/Sinai.jpg" width="300" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Doamne, iată am venit. Aici se aşează dinaintea mâinii preaînţeleptului maestru o masă de lut şi un trunchi de copac noduros proaspăt tăiat din arbore: fă din el, preamilostive Tată, lucrul pentru care l-ai creat. M-ai făcut ca să te iubesc,dă-mi să pot face lucrul acesta pentru care m-ai creat . Eu nu merit să te iubesc, dar tu meriţi să fi iubit, şi de aceea nu îndrăznesc să-ţi cer să mă iubeşti, ci să-mi dai permisiunea ca să îndrăznesc eu să te iubesc. Nu fugi, Doamne, nu fugi! Lasă-te iubit de făpturile tale, iubire nemărginită! <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
O bucurie şi linişte, veselia şi plăcerea mea, lărgeşte inima mea în iubire Ta, ca să ştie toate puterile mele şi toate simţurile mele cât de dulce lucru este să se întoarcă cu totul la Tine şi să se scunfude sub valurile iubirii Tale. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Tu eşti Dumnezeul meu, viaţa mea, unica mea nădejde, marea mea îndurare şi fericita mea încântare! Atotvrednic de iubit! Atotdulce! Atotplăcut! Preasfintânt Tată! Premilostiv Fiu! Preaiubitor Spirit Sfânt! Preaiubite tată, abia aștept să fiu cu totul al Tău şi Tu cu totul al meu? O, de-ar veni mai repede ziua aceea! Crezi că o voi vedea? Ce lungă întârziere! Ce dureroasă amânare! Grăbeşte-Te, bune Isuse, vino Doamne, grăbeşte-Te și nu întârzia aleargă, Iubitul meu, cu sprinteneala cerbului ce saltă peste munţii Betelului!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Oh, Dumnezeul meu, Mirele sufletului meu, odihna vieţii mele, lumina ochilor mei, mângâierea suferinţelor mele, paradisul inimii mele, centrul sufletului meu, arvuna gloriei mele, însoţitorul peregrinării mele, bucuria exilului meu, medicamentul rănilor mele, biciul milostiv al păcatelor mele, învăţătorul necunoaşterii mele, călăuza paşilor mei, cuibul odihnei sufletului meu, poartă de scăpare, oglindă de privit, toiag de sprijin, piatră de temelie, şi comoară preascumpă de laudă!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum aș putea să mai uit Doamne vreodată de Tine? Nu mă voi odihni Doamne, Preasfântă Treime, nu voi da somn ochilor mei nici odihnă zilelor vieţii mele până nu voi găsi în inima mea această iubire față de Tine, până nu voi găsi loc în inima mea pentru Domnul meu şi locuinţă pentru Dumnezeul cel viu, care trăieşte şi domneşte în vecii vecilor. Amin. (Ven. Luis de Granada, <i>Memorial de la Vida Cristiana</i>)<o:p></o:p><br />
<br />
<div style="text-align: right;">
Pr. Valentin Danciu</div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-74053601459538845332018-12-09T09:57:00.001-08:002018-12-09T11:18:05.267-08:00Agnosticismul și principalele erori cu privire la posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>CATEHEZA 10</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>AGNOSTICISMUL</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Principalele erori cu privire la posibilitatea </b><b><br /></b><b>demonstrării existenței lui Dumnezeu</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrYwGN9eVhjcqB_s6nIb3CItdPNtUHl2t1vMT0DhQjl8YA6f0X5ewiYrp2AF5K_-Ou5e7AR2ezPYW878CN8uKEZYnq_yfRKjB4KjJ4nLbPlG-oscI_P6oAjq8qvi2weZj3cvRQRTYS1i4u/s1600/Coborasul+Modernistilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1300" data-original-width="1324" height="392" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrYwGN9eVhjcqB_s6nIb3CItdPNtUHl2t1vMT0DhQjl8YA6f0X5ewiYrp2AF5K_-Ou5e7AR2ezPYW878CN8uKEZYnq_yfRKjB4KjJ4nLbPlG-oscI_P6oAjq8qvi2weZj3cvRQRTYS1i4u/s400/Coborasul+Modernistilor.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În catehezele precedente am văzut că că Biserica Catolică învață că existența lui Dumnezeu se poate cunoaște pe cale rațională cercetând lumea și sufletul uman. Aceste dovezi au fost dur atacate în chiar esența lor în ultimele secole, iar în ultimii 100 de ani mulți dintre fiii Bisericii s-au lăsat seduși de noile învățături pseudo-religioase care conduc sistematic lumea la poarta ateismului și demolează din interior Biserica. Fundamentul filosofic al noilor teologi și pseudo-reformatori este numit Agnosticism, iar amestecul credinței cu Agnosticismul este numit de magisteriul Bisericii Modernism.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/k-mjUT6_9lc" width="480"></iframe></div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b>
<b>Modernismul și Agnosticismul pe care se bazează au fost respinse formal de Biserică</b> atunci când au ajuns suficient de răspândite printre clerici încât să amenințe însăși existența religiei catolice. În <a href="http://w2.vatican.va/content/pius-x/en/encyclicals/documents/hf_p-x_enc_19070908_pascendi-dominici-gregis.html">Enciclica <b><i>Pascendi Dominici Gregis</i></b></a> din 1907, într-un text dens de 35 de pagini, Sf. Pius al X-la descrie, analizează și respinge noua religie născută din amestecarea credinței creștine catolice cu agnosticismul. Acest nou sistem complet de gândire, Modernismul, „s-a născut din <b>unirea dintre credință și falsa filosofie</b>” (41). Modernismul agnostic „duce la ateism și la anihilarea oricărei religii” (39b); este un sistem de noi teorii pretențioase, atât de organic „interconectate între ele, încât nu poți admite una fără a le admite pe toate”. Scopul acestui sistem de gândire „este acela de distruge nu doar religia Catolică, ci toate religiile”, de aceea nu trebuie să mire pe nimeni că a fost numit „<b>sinteza tuturor ereziilor</b>” (39a). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
PDG 1-2 (...) „Niciodată n-au lipsit oamenii care vorbesc lucruri pervertite, vorbitori deșarți și seducători, în eroare ei înșiși și trâgând în eroare pe alții. Trebuie însă spus că în aceste zile de pe urmă suntem martorii unei notabile crșteri a numărului dușmanilor Crucii lui Cristos, care prin <b>arte complet noi și pline de înșelăciune</b>, se străduiesc să <b>distrugă energia vitală a Bisericii</b>, și cât ține de ei, să submineze însăși Împărăția lui Cristos. De aceea nu mai putem păstra tăcerea, căci altfel ar părea că nu ne îndeplinim cea mai sacră dintre datorii...<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Faptul că trebuie să acționăm fără întârziere în această materie este făcut imperativ în special prin aceea că partizanii erorii trebuie căutați nu numai printre dușmanii declarați ai Bisericii; dar, cea ce este cel mai îngrozitor și deplorabil lucru, <b>în însăși sânul ei</b>, și sunt cu atât mai mârșavi cu cât mai puțin se arată la lumină. Ne referim, Venerabili Frați, la mulți dintre cei care aparțin laicatului Catolic, și ceea ce este cel mai trist, la rangurile preoției înseși, care animați de <b>un fals zel pentru Biserică</b>, lipsiți fiind de <b>solidele măsuri de siguranță ale filosofiei și teologiei</b>, mai chiar <b>îmbibați de otrăvitoarele doctrine predate de dușmanii Bisericii</b>, pierzându-și orice simț al modestiei ies în față drept <b>reformatori ai Bisericii</b>; și <b>formând cea mai dură linie de atac, iau cu asalt tot ce este cel mai sacru în lucrarea lui Cristos</b>, ne cruțând nici măcar Persoana Dumnezeiescului Răscumpărător, pe care, cu o îndrzneală sacrilegă îl degradează la condiția unui simplu și ordinar om.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Enciclica a fost însoțită de un Silab al erorilor moderniștilor, care condamnă și proscrie punctual tezele eronate. De pildă ultima propoziție condamnată, - pentru a vedea amploarea reformelor promovate activ de preoții agnostici de la începutul secolului XX, zice așa: „<i>Catolicismul modern se v-a putea împăca cu adevărata știință numai dacă se va transforma într-o Creștinătate non-dogmatică; adică într-un larg și liberal Protestantism</i>.” (<a href="http://www.papalencyclicals.net/pius10/p10lamen.htm">Lamentabili Sane</a>, 1907)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>AGNOSTICISMUL</b>: neagă capacitatea minții omenești de a cunoaște adevărurile supra-sensibile, și în primul rând pe Dumnezeu. Și neagă posibilitatea revelației înseși; Dumnezeu nu se revelează în lume, și dacă ar face-o omul nu l-ar putea înțelege. Existența lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată, și orice încercare de a o face nu produce certitudine. Nu putem ști sigur dacă există Dumnezeu sau nu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i> A-gnosis</i></b>, ne-cunoaștere, agnosticul susține că nu cunoaște, opunându-se formal revelației NT (Rom 1,19 διότι <b>τὸ γνωστὸν τοῦ θεοῦ</b> φανερόν ἐστιν ἐν αὐτοῖς, ὁ θεὸς γὰρ αὐτοῖς ἐφανέρωσεν, ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le sunt arătate/vădite) în ei (în mintea lor), care susține că există cele cognoscibile ale lui Dumnezeu; Dumnezeu nu este absolut incognoscibil. Rom 1,20 τὰ γὰρ ἀόρατα αὐτοῦ ἀπὸ κτίσεως κόσμου τοῖς ποιήμασιν <b>νοούμενα καθορᾶται </b>(pot fi clar înțelese cu mintea), ἥ τε ἀΐδιος αὐτοῦ δύναμις καὶ θειότης, εἰς τὸ εἶναι αὐτοὺς ἀναπολογήτους, De fapt, realitatea invizibilă a lui Dumnezeu sau puterea sa veșnică și dumnezeirea lui pot fi cunoscute cu mintea de la creația lumii în făpturile lui, așa încât ei nu se pot scuza. Agnosticismul are la bază așadar o eroare grosolană. Văd cu mintea dar spun că nu văd/înțeleg. De fapt, nu vor să accepte consecințele aderării la acest adevăr fundamental revelat: dumnezeirea poate fi cunoscută cu mintea! Sigur nu în totalitate, dar existența ei cu certitudine!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există două forme de agnosticism: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (1) <!--[endif]-->unul susține că<b> existența și natura lui Dumnezeu nu sunt cunoscute; </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> (2) <!--[endif]-->celălalt susține că <b>Dumnezeu nu poate fi cunoscut, nu putem ști nimic despre Dumnezeu</b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Baza filosofică a agnosticismului a fost pusă de David Hume (1711-1776) și de Immanuel Kant (1724-1804); filosofia actuală consideră de la sine înțeleasă validitatea generală a argumentelor lor. Biserica Catolică le-a condamnat formal argumentele. (vz. Pascedi, 6)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Chestiunea centrală pusă în discuție de agnosticism este <b>posibilitatea cunoașterii adevărului obiectiv</b>. Creștinii susțin că această cunoaștere este posibilă, ne-creștinii o neagă fie susținând că<b> nu se poate cunoaște - la modul absolut</b> (scepticism universal), fie că <b>nu e posibilă decât o cunoaștere subiectivă a adevărului</b> (subiectivism universal). Creștinul are suficiente dovezi raționale pentru a învinge într-o eventuală polemică și dacă este cultivat o face, dar necreștinul întotdeauna se refugiază în dogma lui supremă (relativismul): <b>adevărul este relativ</b>, ceea ce ai spus e adevărat dar nu pentru mine, n-ai nici un drept să-mi impui propriile demonstrații! Nici o discuție rațională nu mai este posibilă și apologetul creștin pierde fără a fi pierdut; necreștinul susține că realitatea este de necunoscut și adevărul întotdeauna limitat, supus schimbării și subiectiv. Refuzul de a accepta raționalitatea lumii este probabil cel mai dezastruos simptom al civilizației noastre decadente (<a href="https://books.google.ro/books?id=1DH1ZPyyTkIC&hl=ro&source=gbs_book_similarbooks">Peter Kreeft, Pocket Handbook of Christian Apologetics</a>, 133). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 20,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b> </b><br />
<b>Ce este adevărul?</b> În accepțiunea comună a termenului (ceea ce oamenii și culturile din toate timpurile au înțeles prin acest cuvânt), adevărul este definit ca „<i>a spune despre ceea ce este că este și despre ceea ce nu este că nu este</i>.” (Aristotel). Adevărul este <b>corespondența a ceea ce ști/spui cu ceea ce este</b>; a descrie ceva așa cum este. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Necreștinul relativist, agnostic nu acceptă această definiție a adevărului. Cinci sunt principalele teorii alternative agnostice: pozitivismul/empiricismul, pragmatismul, raționalismul, scepticismul, criticismul. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(a) <!--[endif]--><b>POZITIVISMUL</b> (empiricismul, experimentalismul, Locke): nu admite ca obiect a științei decât datele dobândite prin simțurile interne și externe. Adevărul este ceea ce putem simți. Existența cauzelor suprasensibile, în special existența lui Dumnezeu este de aceea absolut incertă. Empiricismul este însă prea dogmatic (elimină concepte ca spirit, Dumnezeu, suflet) fără vreo probă empirică; empiricismul însuși este insuficient de empiric, experiemental. Pozitivismul este o ideologie, nu o teorie validă despre adevăr.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(b) <!--[endif]--><b>PRAGMATISMUL </b>(W. James) măsoară adevărul după simpla lui utilitate practică. „Adevărul este ceea ce funcționează”. Nu putem argumenta teoretic dacă Dumnezeu există sau nu, dar este un adevăr pratic, întru cât avem nevoie de El. Pragmatismul este o formă de subiectivism, pentru că ”funcționează” este un concept relativ; funcționează pentru tine, dar nu pentru mine. Pragmatismul este o ideologie relativistă care se contrazice pe sine :ca să meargă ceva, trebuie să meargă spre ceva, spre o finalitate, care trece dincolo de pragmatic. Nimeni nu lucrează doar pentru că merge treaba; pragmatismul înseși nu merge, nu-i destul de pragmatic.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(c) <!--[endif]--><b>RAȚIONALISMUL </b>(Descartes, Spinoza, Leibnitz, etc). Adevărul este ceea ce poate fi înțeles în mod clar și distinct de rațiune; ceea ce poate fi probat de rațiune. Raționalismul susține că realitatea poate fi analizată rațional, în baza unor principii de gândire înnăscute (legile de bază ale logicii), fără de care nu ar exista deloc cunoaștere. Raționalistul este convins că adevărul se poate deduce pe cale matematică plecând de la anumite axiome cunoscute intuitiv (intuiția ideilor clare,principiul identității, principiul rațiunii sufiecient, etc). se poate demonstra geometric existența lui Dumnezeu, care este o certitudine matematică. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>A susține însă că adevărul se reduce la ceea ce poate fi înțeles/probat de rațiunea umană limitată este o afirmație irațională</b>. Nu se poate proba că adevărul este numai ceea ce poate fi probat. Multe nu pot fi probate (principiul non-contradicției, X nu este egal cu non-X). Multe adevăruri nu sunt clare pentru rațiune („viața merită trăită”).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(d) <!--[endif]--><b>SCEPTICISMUL</b>. Adevărul nu se poate cunoaște.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Scepticismul lui Hume. </b>Există doar două tipuri de afirmații semnificative<i>: Orice carte care nu conține un raționament abstract referitor la cantitate sau număr; sau vreun raționament experiemental... arunc-o în flăcări căci nu conține niminc altceva decât speulație și iluzie</i>. (<i>Enquiry concerning human understanding)</i>. Întru cât afirmațiile despre Dumnezeu nu intră în aceste categorii, orice cunoaștere a lui Dumnezeu este imposibilă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Hume pleacă de la premisa că orice idee este derivată din senzații, pe care mintea le procesează. În minte nu există nici un lucru care să nu fi fost mai întâi în simțuri (nu există în minte forme/șabloane/categorii de gândire înaintea experienței). Noi<u> nu cunoaștem lucrurile cum sunt în realitate ci doar impresia lăsată de ele în simțurile noastre</u>. Dar cum senzațiile nu sunt tot una cu lucrul, lucrurile ar putea fi altfel. Dar atunci principiul cauzalității este eliminat de la baza argumentelor existenței lui Dumnezeu: pentru că dacă nu cunoaștem lucrurile, cum putem cunoaște cu certitudine relația cauzală dintre ele? Hume susține că - în lipsa unei observații empirice - nu putem cunoaște ci doar putem presupune legăturile cauzale. Scepticism absolut, universal!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Bazarea cauzalității pe analogie este pentru el un argument slab. O observare empirică ar descrie Cauza universului ca fiind: diferită de inteligența umană, finită, imperfectă, multipă, masculină și feminină, antropomorfă ... Scepticism religios!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Răspuns: scepticismul radical este contradictoriu</b>. Renunțarea la a emite judecăți despre cunoașterea realității presupune că ști deja despre realitate că este insondabilă. Dar de unde ști aceasta? Decât dacă presupui că ști deja ceva despre realitate. Ori o astfel de afirmație - că realitatea este de necunoscut - nu se înscrie în cele două tipuri de afirmații semnificative admise inițial. Scepticismul este fără sens în înseși premisele lui. Susține că știe că este adevărat că nimeni nu poate cunoaște adevărul. Deci nici el nu-l știe, și afirmația lui rămâne nesemnificativă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(e) <!--[endif]--> <b>CRITICISMUL </b>kantian este o încercare de împăcare a raționalismului dogmatic/axiomatic cu scepticismul universal al lui Hume. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b> Agnosticismul lui Kant. </b>Filosofia creștină (realistă) - pe urmele lui Platon - întotdeauna a susținut posibilitatea cunoașterii realității, că mintea umană este prestructurată/adecvată cunoașterii realității (lumii, inteligibile la rândul ei). Kant a negat această convingere. A acceptat (de la raționaliști) că există o formă a cunoașterii separată de experiență, dar a preluat de la Hume afirmația fundamentală că întregul conținut al cunoașterii vine prin simțuri. Obiectele de cunoaștere ale minții - rațiunii teoretice - sunt numai fenomenele sensibile (lucrurile așa cum ni se prezintă nouă, nu așa cum sunt ele însele separat de noi); toate lucrurile care trec dincolo de simțuri nu cad sub incidența rațiunii, nu pot genera cunoaștere.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Deci, potrivit lui Kant conținutul cunoașterii vine prin simțuri, iar structura cunoașterii este doar o schemă analitică a minții. Deci <b>omul nu cunoaște realitatea cum este ci doar interacțiunea minții lui cu realitatea</b>; mintea umană nu are acces la realitate, ci doar la o schemă mentală personală a ei, o imagine aparentă, mentală. Fiecare cu schema lui, cu ceea ce a putut percepe din realitate/adevăr. Cunoaștem doar aparențele, fe-noumenele, nu realitatea (noumenul), doar interacțiunea lucrului în sine cu aparatul senzorial și cognitiv uman. Știm <u>că</u> acel ceva există, dar nu știm <u>ce</u> există; ce-ul îl cunoaștem strict în relația lui cu noi/mintea noastră. <b>Lumea nu poate fi cunoscută</b>. Fiecare cunoaște doar o versiune personală a realității, limitată, relativă; omul e blocat, încuiat în propria minte, <u>subiectivism universal</u>.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<u>Respingerea agnosticismului</u><u><o:p></o:p></u></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Agnosticismul kantian este contradictoriu, căci dacă categoriile minții (unitate, cauzalitate, etc) nu se aplică la realitatea în sine, atunci nu se poate face nici o afirmație despre realitate, nici măcar afirmația că realitatea nu poate fi cunoscută</b>. De unde știe Kant că noumena/lucrul în sine nu poate fi cunoscut, decât dacă știe că există; și de unde știe că există fără să știe deja ceva despre el, despre care afirmă că nu se poate ști nimic? Și cum se poate discerne realitatea de aparență fără a le cunoaște pe amândouă ca să poți face o comparație. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Agnostisicmul este un mod de abordare a cunoașterii contradictoriu: <b>putem cunoaște suficient despre realitate cât să afirmăm că nu poate fi cunoscut nimic despre realitate. </b>Propoziție care se contrazice singură, în proprii termeni, presupunând o cunoaștere a realității tocmai pentru a nega orice cunoaștere a realității.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Unul dintre cele mai otrăvitoare roade al agnosticismului este <b>Subiectivismul</b>, devenit un fenomen de masă în zilele noastre, simptom al decadenței civilizației europene anti-catolice, sfâșiată între scepticismul radical, raționalismul scientist și pietismul fideist, sentimentalist. Subiectivismul agnostic susține că tot <b>adevărul este subiectiv</b>, adică se află în mintea deținătorului lui, este <u>dependent de cunoscătorși evoluează odată cu el</u>. Dar această afirmație este o contradicție în termeni întru cât subiectiviștii afirmă că adevărul însuși este - obiectiv vorbind, subiectiv. Dar atunci această afirmație a lor nu poate fi decât subiectivă, nu poate fi obiectivă, nu se poate referi la adevărul obiectiv (despre care spun că nu există), ci doar la adevărul limitat din mintea lor. Deci subiectivistul nu poate susține și nici nu susține că subiectivismul este adevărat și obiectivismul fals, el doar spune ce simte pe moment: mie mi-e destul câtă lumină am acum când țin ochii închiși; de aceea subiectivismul nici nu e o filosofie de combătut; e doar exprimarea plictiselii postmoderne, a lipsei de chef de a mai căuta adevărul, starea omului cu o minte atât de slăbită încât însăși iubirea de adevăr a lenișat în ei. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În materie religioasă, Kant susține că în ceea ce privește rațiunea teoretică, <b>existența lui Dumnezeu nu se poate nici afirma, nici nega</b>; existența lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută prin rațiunea teoretică pentru că Dumnezeu este dincolo de simțuri. Doar rațiunea pratică îi postulează și pretinde existența cu scopul de a stabili proporția cuvenită între merit și recompensa faptelor bune. Omul poate ajunge la Dumnezeu prin intermediul unui simț înnăscut al divinității, ascuns în subconștientul său, unde are o anumită experiență privată a dumnezeirii dincolo de rațiune.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
PDG 6: „Potrivit acestei învățături rațiunea umană este pe <b>complet limitată la câmpul fenomenelor</b>, la aparența lucrurilor, și la felul cum apar; ea <b>n-ar avea nici dreptul nici puterea de a depăși aceste limite</b>. De unde <b>incapacitatea </b>ei de a se ridica la Dumnezeu, de a-i recunoaște existența, chiar și prin mijlocirea lucrurilor văzute. De aici reiese că <b>Dumnezeu nu poate fi niciodată obiectul științei</b>, și că, în ce privește istoria, El trebuie să fie considerat ca un subiect istoric. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Date fiind aceste premise oricine poate să-și dea seama ce se alege de Teologia Naturală, de motivele credibilității, de revelația externă. Moderniștii pur și simplu le aruncă la o parte; le includ în Intelectualismul, pe care-l denunță ca fiind un sistem ridicol și de multă vreme defunct. Nu-i reține deloc faptul că Biserica a condamnat aceste nefaste erori. Conciliul Vatican I a definit: „Dacă cineva spune că unicul Dumnezeu adevărat, Creatorul și Domnul nostru,<b> nu poate fi cunoscut</b> cu certitudine prin lumina naturală a rațiunii umane prin intermediul lucrurilor care s-au făcut, să fie anatema”; și de asemenea, „Dacă cineva spune că <b>nu este posibil s</b>au nu este neecsar ca omul să fie învățat, prin intermediul revelației divine, despre Dumnezeu și închinarea ce trebuie să i se aducă, să fie anatema”; și în sfârșit, „Dacă cineva spune că revelația divină <b>nu poate fi făcută credibilă</b> prin semne exterioare, și de aceea oamenii ar trebui aduși la credință <b>numai de experiența lor interioară personală</b> sau de inspirația privată, să fie anatema.” Ne-am putea întreba în ce chip Moderniștii fac <b>tranziția</b> de la Agnosticism - care este o stare de pură neștiință, la Ateismul științific sau istoric, care este doctrina negării pozitive; și în consecință, prin ce proces legitim de raționare, <b>părăsesc faptul ignoranței</b> cu privire la dacă Dumnezeu a intervenit în istoria speciei umane sau nu, și trec la explicarea istoriei lăsându-l pe Dumnezeu cu totul pe dinafară, ca și cum El cu adevărat n-ar fi intervenit? Să răspundă cine poate! Oricum de ei este deja un principiu bine stabilit că ambele știința și istoria trebuie să fie atee: și că între limitele granițelor lor nu este loc pentru nimic altceva decât fenomene; Dumnezeu și tot ce este dumnezeiesc este complet exclus...”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Aplicarea principiului agnosticismului la nivel istoric este o catastrofă. Continuă Sf. Pius X (PDG 30): „Agnosticismul ne spune că istoria, asemenea științei, se ocupă strict de fenomene și că în consecință Dumnezeu, și orice intervenție a lui Dumnezeu în treburile omenești trebuie <b>remise domeniului credinței</b>, ca aparținându-i doar ei. De aceea oridecâte or există lucruri în care este combinat elementul divin cu cel uman, de exemplu, în Cristos (fire umană și divină), sau Biserica (cereascp și pământească), sacramentele (har și materie)... <b>trebuie făcută o împărțire prin care elementul uman trebuie lăsat istoriei iar cel divin transferat credinței</b>. Așa am ajuns să avem această distincție printre Moderniști, între <b>Cristosul istoriei și Cristosul credinței</b>; Biserica istoriei și Biserica credinței, sacramentele istoriei și sacramentele credinței, (...)”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Accesul omului la Dumnezeu pe cale rațională ar fi blocat, rămânându-i totuși deschis accesul pe cale morală și printr-o experiență subconștientă, printr-un anumit simț al sufletului. Dar fără rațiune simțul întotdeuna îl face pe om sclavul său, în absența intelectului, fiind mai degrabă o piedică în loc de ajutor în descoperirea adevărului... Doar simțul singur este pasiv de eroare dacă nu-l călăuzește mintea... Ni se pare nimic mai puțin decât nebunie sau cel puțin temeritate desăvârșită să accepți drept adevăr, fără investigație, aceste experiențe incomplete care sunt lauda Modernistului... Marea majoritate a omenirii susține și va susține întotdeauna cu fermitate că simțirea și experiența de unele singure, când nu sunt iluminate și călăuzite de raiune, nu pot ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Și atunci ce mai rămâne decât ateismul și absența tuturor religiilor? ... Dacă după cum spun ei obiectul științei este ceea ce se poate cunoaște, iar obiectul religiei este ceea ce nu se poate cunoaște... deci dacă vreo religie este posibilă, este doar religia realității necunoscute...probabil a sufletului universului de care vorbesc unii raționaliști. <b>Aceste rațiuni sunt suficiente pentru a arăta din belșug cum căile Modernismului duc la ateism și la anihilarea tuturor religiilor. Eroarea Protestantismului a făcut primul pas pe această cale; cea a Modernismului îl face pe al doilea; ateismul îl face pe următorul.</b>” (39b) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Această poziție deschide larg poarta <b>subiectivismului religios</b>, la fel de popular astăzi ca și subiectivismul în materie de adevăr: adevărul religiei este „adevărat pentru tine dar nu pentru mine”. Religia există - potrivit lor - a să ajute omul să ducă greul vieții postmoderne (lipsită de sens), este un sentiment care te ajută să ai mai mult succes în viață, să ai un set de valori și idealuri, nicidecum un crez bazat pe fapte istorice din afara conștiinței subiectului, care dacă sunt adevărate, l-ar constrânge să accepte adevăruri obiective, legi, nu doar valori.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
„Subiectivismul religios înseamnă că religia este făcută de noi, pentru noi, depinde de noi, și este atât de adevărată cât vrem noi, ca o poveste fantasy. Este un mod politicos de a spune că Dumnezeu este doar o versiune adultă a lui Moș Crăciun iar credincioșii religioși doar niște adulți care n-au mai crescut niciodată.”- (Kreeft, 129) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<div align="justify" class="MsoNormal">
Atunci când autori și clerici catolici propagă ei înșiși aceste erori întregul edificiu al Bisericii se clatină din temelii. Pontifii au încercat prin toate mijloacele pe care le aveau la dispoziție să oprească infectarea Trupului Mistic de această boală mortală. De aceea nu putem încheia decât cu cuvintele și îndemnurile lăsate moștenire de marele campion al lui Dumnezeu și al adevărului împotriva celui mai grozav dușman pe care l-a văzut doctrina lui Cristos vreodată, Modernismul.<br />
Lista erorilor condamnate de Papa Pius X în Silabul<i> Lamentabili Sane</i> este precedată de acest argument: „Epoca noastră renunțând la orice reținere în căutarea cauzei ultime a lucrurilor, cu rezultate cu adevărat lamentabile, aleargă adesea după inovații cu atâta ardoare încât ajunge să respingă moștenirea întregii rase umane. Astfel cade în erori foarte serioase, care devin cu atât mai serioase atunci când atacă autoritatea sacră, interpretarea Sfintelor Scripturi și principalele taine ale Credinței. Faptul că <b>mulți scriitori Catolici au trecut dincolo de limitele stabilite de Sfinții Părinți și de Biserica înseși este extrem de regretabil</b>. În numele unei cunoașteri superioare și a cercetării istorice (zic ei), caută progresul dogmelor, dar în realiate ceea ce fac ei nu e altceva decât <b>coruperea dogmelor</b>. Aceste erori sunt zilnic împrăștiate printre credincioși.<br />
Pentru a nu captiva mințile credincioșilor și pentru a nu le corupe puritatea credinței, Sanctitatea Sa, Pius al X-lea a decis ca principalele erori să fie notate și condamnate... Prin acest document următoarele propoziții sunt condamnate și proscrise: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
(...) </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
57. Biserica a demonstrat că este ostilă progresului științelor naturale și teologice.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
58. <b>Adevărul nu este mai imutabil decât omul însuși, căci a evoluat împreună cu el, în el, și prin el.</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
59. Cristos nu a învățat un anumit corp doctrinar aplicabil tuturor timpurilor și tuturor oamenilor, ci mai degrabă a inaugurat o mișcare religioasă adaptată - sau de adaptat - diferitelor timpuri și locuri.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
(...)</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
62. Principalele articole ale Crezului Apostolic nu au avut același sens pentru Creștinii din primele veacuri, cu cel pe care-l au pentru Creștinii din vremurile noastre.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
63. Biserica demonstrează că nu este capabilă să menține etica evanghelică întru cât se ține cu încăpățânare de doctrine imutabile care nu pot fi reconciliate cu progresul modern.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
64. Progresul științific pretinde ca conceptele învățăturii Creștine despre Dumnezeu, creație, revelație, Persoana Cuvântului întrupat și Răscumpărare să fie re-ajustate.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
65. <b>Catolicismul Modern poate fi împăcat cu adevărata știință numai dacă este transformat într-o Creștinătate non-dogmatică; adică, într-un Protestantism generos și liberal.</b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Sanctitatea Sa Papa Pius al X-lea aprobând acest decret a poruncit ca fiecare propoziție din această listă să fie considerată de cătrte toți condamnată și proscrisă.”<o:p></o:p><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAfqtPojswW4H1rL3frCVa2G0EhPBMh2QnZE6YNj_iMjb2s-2Z8F2YXwl_4fQE1kWbrkBP6yGBa_doO-qS4MwLSXrKZOpNQYNee7WwSE9GRx3WSoLNLcy7v2vVPJDaQj-Y3UEmjp634WqY/s1600/Fecioara+Distrugatoarea+Ereziilor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="479" data-original-width="390" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAfqtPojswW4H1rL3frCVa2G0EhPBMh2QnZE6YNj_iMjb2s-2Z8F2YXwl_4fQE1kWbrkBP6yGBa_doO-qS4MwLSXrKZOpNQYNee7WwSE9GRx3WSoLNLcy7v2vVPJDaQj-Y3UEmjp634WqY/s400/Fecioara+Distrugatoarea+Ereziilor.jpg" width="325" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
„Fie ca în mijlocul acestei mari tulburări a minții oamenilor venită prin invazia insuoasă a erorii din toate părțile, voi să puteți vedea cu claritate ce trebuie să faceți și să vă îndeplinți misiunea cu toată puterea și curajul. Fie ca Isus Cristos, autorul și împlinitorul credinței noastre, să fie cu voi prin Puterea Sa; și fie ca Neprihănita Fecioară, distrugătoarea tuturor ereziilor, să fie cu voi prin rugăciunile și ajutorul Ei.” (Sf. Pius X, <i>Pascendi</i>, 58)</div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Pr. Valentin Danciu</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-2924460038967307342018-11-28T13:02:00.004-08:002018-12-12T23:29:27.122-08:00Adevărata Religie de-a lungul veacurilor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b>ISTORIA EVOLUȚIEI FORMELOR DE VIAȚĂ CREȘTINĂ<br />DE LA CRISTOS PÂNĂ LA NOI</b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy1mMXmDHgYX3zkBu0uZhr9DlvT8WntKO1e-dMIcB0tKODxuPS2c-qc4m2iLJeb7Z7TuYgG7Yf5XXcI9OMvxcl6yUwH55_A60aJa3Lal-Wn2NXNTqd_QbGg_i_Dzc2NgTtLAx5kBXD18nH/s1600/Memling+Judecata+de+pe+urma.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1147" data-original-width="700" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy1mMXmDHgYX3zkBu0uZhr9DlvT8WntKO1e-dMIcB0tKODxuPS2c-qc4m2iLJeb7Z7TuYgG7Yf5XXcI9OMvxcl6yUwH55_A60aJa3Lal-Wn2NXNTqd_QbGg_i_Dzc2NgTtLAx5kBXD18nH/s640/Memling+Judecata+de+pe+urma.jpg" width="388" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Ciclu catehetic de istoria spiritualității creștine în curs de desfășurare la Biserica Sf.Maria Regina Păcii. Întânirile au loc în fiecare miercuri de la ora 19:00.<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b>
<b>PROLOG</b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
De ce acest titlu?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Titlul „De vera Religione”, <i>Despre adevărata religie</i> este preluat din lucrarea cu același nume al Sf. Augustin din Hippo Regius (+430), Doctor al Bisericii Catolice Occidentale care începe așa: „<i>Calea care conduce la viața bună și fericită constă în adevărata religie, prin care se cinstește unicul Dumnezeu și, cu cea mai curată evlavie, se recunoște în El principiul tuturor creaturilor, prin care universul are un început, o împlinire și o capacitate de conservare</i>”. Este o carte scrisă în dimineața verde a acestei lumi, când Soarele Dreptății abia răsărise luminând pentru întâia oară culorile creației genuine care - în lipsa luminii necreate - înveliseră milenii întregi în nuanțele sumbre ale mâhnirii lumea decăzută în uitarea adevăratului Dumnezeu. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Astăzi, la început de mileniu III, când lumea s-a scufundat din nou în întunericul lepădării iubirii de adevăr, e o mare mângâiere să asculți un Învățător autentic care se bucură de pământul încălzit după multă vreme de primele raze ale luminii: „<i>Pot spune cu cea mai mare certitudine și cu pace în suflet tuturor celor cărora le place să citească cu încăpățânare cărțile </i><i>[</i><i>filosofi</i><i>]</i><i>lor </i><i>[</i><i>duplicitari</i><i>] c</i><i>ă</i><i> nu se </i><i>mai </i><i>poate</i><i> nimeni astăzi îndoi, - în aceste timpuri marcate de Creștinism -, care religie este de preferat, care constituie calea spre adevăr și fericire... Căci s-a întâmplat ca din singura regiune a pământului în care se cinstea numai unicul Dumnezeu, - unica în care se putea naște un astfel de om </i><i>[</i><i>mare și divin care să reușească să convingă popoarele să creadă astfel de lucruri</i><i>]</i><i> -, au fost trimiși în toate părțile pământului niște oameni aleși, care au aprins focul iubirii dumnezeiești cu faptele lor virtuoase și cu predica lor. Și după ce și-au consolidat învățătura cu adevărat mântuitoare, au lăsat urmașilor pământurile pline de lumină... Astăzi printre oameni și popoare se anunță: La început era Cuvântul... Și pentru a face astfel încât acest adevăr să fie înțeles, iubit și savurat, încât sufletul să fie însănătoșit și ochiul minții să-și regăsească vigoarea necesară ca să primească o lumină așa de mare, avarilor li se spune: Nu strângeți comori pe pământ... pentru că unde este comoara ta acolo este și inima ta; desfrânaților: Cine seamănă în carne, din carne v-a culege corupția; dar cine seamănă în spirit, de la spirit v-a culege viața veșnică; celor mândri; Cine se înalță pe sine v-a fi smerit și cine se smerește va fi ridicat; celor mânioși: Ai primit o palmă, întoarce și celălalt obraz; certăreților: Iubiți-vă dușmanii; superstițioșilor: Împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru; curioșilor: Nu căutați lucrurile care se văd ci cele care nu se văd; pentru că cele vizibile sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt eterne; și, în sfârșit, tuturor se spune: Nu iubiți lumea și ceea ce este al lumii, pentru că tot ceea ce este în lume este concupiscența cărnii, concupiscența ochilor și mândrie lumească</i>.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
”<i>Aceste principii sunt citite astăzi popoarelor din întreaga lume și sunt ascultate cu cea mai sinceră venerație. După atâta sânge, atâtea rugăciuni, atâtea cruci purtate de martiri, bisericile s-au înălțat cu cea mai mare fertilitate și abundență până și la popoarele barbare. De acum nimeni nu se mai minunează de miile de tineri și fete care renunță la căsătorie ca să trăiască în mod cast... lucruri astăzi pe atât de acceptate încât ar fi o monstruozitate să le mai pui în discuție, pe cât era odinioară să le consideri posibile. Pretutindeni, oriunde este pământ locuit, sunt predate misterele creștine. În fiecare zi aceste principii sunt citite și ilustrate de preoți în biserici, și cei ce fac eforturi de a le transpune în practică își bat pieptul; sunt atât de numeroși cei care se pun pe această cale încât insule care fuseseră o vreme părăsite și în paragină se umplu de oameni de tot felul, care, după ce și-au abandonat bogățiile și onorurile lumii acesteia, vor să-și dedice toată viața unicului și supremului Dumnezeu. În fine, în orașe, în cetăți, în fortărețe, în sate și chiar la țară și în locuințele private această alegere este atât de împărtășită și fuga de bunurile pământești pentru a se consacra unicului Dumnezeu adevărat atât de căutată, încât în fiecare zi, în întregul univers, neamul omenesc aproape cu o singură voce răspunde că are sus inimile, îndreptate spre Domnul.</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În timpurile noastre toate acestea au fost întoarse pe dos. Crucile au început să fie îndepărtate de pe biserici, bisericile se dărâmă sau se vând de cei care au misiunea și obligația de a le păstra, comunitățile se destramă și dispar la sat și la oraș pentru că nu mai are cine să le îngrijească, tinerii și tinerele au redevenit sclavii desfrânării și deșertăciunii, principiile Creștinismului sunt contestate și luate în batjocură fără ca cineva să mai ia apărarea lui Bunului Isus și Maicii Sale Sfinte Îndurerate, neamul omenesc într-un glas strigă, îmbătat de nihilism: A murit, a murit Domnul, să bem și să ne veselim căci tot universul e al nostru acum. Leii înaripați, vulturii cu cruce în plisc și bourii cei înfricoșători ce apărau marea prostituată a regilor și Împăraților ce îmbăta popoarele cu opiumului falsei religii au fost răpuși, și ea e acum a noastră. Să o batjocorim, și să o ademenim arătându-i puterea omului nou, să vadă noua lume pe care o vom construi singuri. O lume veche a murit și altă lume tânăra s-a născut la moartea lui Augustin, Creștinătatea. Acea lume nouă acum a îmbătrânit și o nouă lume îi ia locul mândră, deșartă, înșelată, disperată, desfrânată, apostată.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil ca lumea, după ce l-a primit cu atâta entuziasm pe Cristos, în vremurile moderne să-l se lepede de El cu atâta înverșunare? Și mai ales, ce atitudine trebuie să ne asumăm în noua stare a neamului omenesc apostat? Când noaptea ignoranței și necunoașterii adevărului se lasă din nou peste lume cu umbrele ei groase, cu culorile ei sumbre, cu bezna ei impenetrabilă ce face creștinul? Căci noaptea nu alergi, nu muncești și nu trăiești ca ziua! Domnul Isus ne-a învățat cum se trăiește noaptea: Privegheați și vă rugați, luați aminte la voi înșivă! Noaptea umbli cu mult mai multă atenție pentru că nu vezi în fața ta, noaptea totul îți poate deveni o capcană, o piedică, noaptea ies tâlharii și atacă cu nerușinare casele care nu sunt bine păzite, sub acoperământul nopții se fac totate relele care la lumina zilei nu îndrăznea a se face.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Obiectivul principal al acestei cateheze este să furnizeze creștinului informațiile necesare pentru a face un discernământ cu privire la religia adevărată, la calea pe care se caută adevărul și fericirea</b>. Discernământ necesar și chiar urgent, dată fiind actuala decadență morală fără precedent din interiorul Bisericii, rod noii simbioze cu lumea, efectul catastrofal al reciclării tuturor ereziilor antice drept noi descoperiri ale cercetării teologice „serioase”? Mai știm care este religia adevărată? Și unde o putem găsi? Care este adevărata formă de viață a Creștinismului? Cea pe care am învăat-o sau alta? Care este învățătura, tradiția autentică transmisă de Isus Cristos, Marele Magistru al lumii, Apostolilor Săi, și de aceștia mai departe Sfinților de după ei. Care este lumina cu are au umplut Sfinții Bisericii întreaga lume? Lumina noastră este lumina lor? Căci dacă lumina din tine este întuneric, cât de mare este întunericul acesta, se întreabă Domnul.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Mai poate fi trăit Creștinismul autentic în vremurile noastre marcate de neo-Păgânism?</b> Sub dictatura unui relativism atoate-tolerant, - care tolerează orice în afara învățământul creștin autentic -, se mai poate transmite copiilor credința? Sau suntem ultima generație creștină în aceste regiuni? Marea majoritate a creștinilor fie s-au înlumit cu totul, promovând activ noile pseudo-valori incompatibile cu Creștinismul, fie sunt slujitorii umili ai veacului acestuia: trăiesc ca păgânii și mor ca păgânii, la fel mănâncă, se îmbracă, dorm și se trezesc, se căsătoresc și se îngroapă, fac și cresc copii ca păgânii ... în multe regiuni n-a mai rămas mai nimic din felul creștin de a fi și a trăi, din regula creștină de viață pe care ne-au transmis-o Sfinții. Dimensiunea sacră a vieții s-a pierdut în modernitate, pentru că s-a pierdut relația corectă cu Dumnezeu și cu lumea. Fie o restabilim găsind o formă de viață modernă modelată de Evanghelie, fie Evanghelia v-a fi modelată - cum putea vedea deja peste tot - de forma modernă, seculară, relativistă de viață.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Într-o astfel de stare, unii sunt tentați să cadă în disperare și fie să părăsească cu totul Creștinismul, fie să iasă din Biserica lui Cristos, unica plută de salvare, aflată în cea mai mare criză de la căderea Imperiului Roman încoace. În noua dez-ordine a lumii post-creștine primul principiu este acela că noi creștinii trebuie să ne vedem drept niște exilați într-o lume care devine tot mai ostilă față de autentica credință creștină. Al doilea este că trebuie să ne întrebăm cu privire la modul de viață adecvat pe timp de noapte. Ce formă de viață creștină trebuie să trăim în lumea aceasta pentru a nu fi cu totul înghițiți - noi înșine, sau cei lăsați de Dumnezeu în grija noastră -, pentru a nu fi asimilați de lumea aceasta, pentru a păstra și transmite mai departe intactă credința și norma ei de viață? Cum să trăim într-o astfel de lume, fără a fi ai lumii acesteia, pentru a fi cu adevărat fiii luminii și nu fiii întunericului? <b>Ce înseamnă în concretul vieții de astăzi (în privat și în public, în familie, la locul de muncă, în viața economică, etc) a fi om spiritual,creștin autentic sau om trupesc, creștin lumesc?</b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Răspunsuri greu de dat atunci când cea mai mare parte a celor însărcinați cu învățătura în Biserică îndrăznesc să contrazică cu nonșalanța unei dialectici preternaturale tot ce s-a spus pe aceste teme până la ei. De aceea este necesară o cunoaștere, oricât de sumară, dar esențială, a <b>istoriei formelor de viață creștină</b> de-a lungul secolelor.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Se spune că istoria este maestra vieții. Și cine nu-și cunoaște istoria nu are viitor. În ce privește viața spirituală, <b>evoluția istorică a gândirii și practice creștine</b> - așa cum o regăsim în operele marilor sfinți - a exercitat o influență enormă asupra <b><i>stilului de viață</i></b> și asupra <i>practicii vieții creștine</i> de-a lungul secolelor<i>. </i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
O abordare experimentală, sub formă de survolare istorică, ne poate ajuta să discernem <b>ce este valoare perenă în Spiritualitatea Creștină și ce este accidental și accesoriu</b>. În spiritualitate - ne învață Royo Marin, trebuie să distingem două versante: pe de-o parte există un <b><i>nucleu fundamental</i></b>, care nu s-a schimbat și nu se v-a schimba niciodată până la sfârșitul veacurilor. Nimeni nu se v-a sfinți vreodată fără a se încorpora în Cristos prin har sfințitor, sacramente, practica virtuților supranaturale, etc. Dar aplicarea în concretețea vieții a acestor elemente esențiale, într-o epocă determinată a istoriei, nu poate să nu țină cont de circumstanțele infinit de variante ale mediului înconjurător. Există un abis, de exemplu între mijloacele de sfințire folosite în monahismul primar, frățiile medievale și institutele seculare moderne de desăvârșire - deși, nucleul fundamental rămâne mereu același și identic pentru toți. De accea este necesar un studiu istoric calm și obiectiv al <b>modului de aplicare concretă a elementelor esențiale ale spiritualității creștine în diferite epoci</b>, locuri și culturi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> </i>Pe lângă acestea<i>,</i> întru cât există tendințe heterodoxe încă de la începuturi - nu doar în materie doctrinară ci și pratică -, vom putea învăța din erorile trecutului, pe care eventual le vom putea evita.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Propunem așadar o schiță istorică a evoluției și adaptării spiritualității Creștine de-a lungul veacurilor, cu un <b><u>accent pus pe modul practic de viață</u></b> al celor mai influente personalități ale Culturii Vieții, de la Cristos Isus, Domnul, până în epoca noastră. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ne vom sluji pentru această viziune panoramică a istoriei spiritualității de cartea pr. Jose Maria Iraburu, <i><a href="http://www.gratisdate.org/archivos/pdf/28.pdf">O de Cristo o del mundo</a></i> - o foarte utilă sinteză a principalelor articulări și ipostaze istorice ale relației creștinului cu Dumnezeu și cu lumea. Cei ce sunt ai lui Cristos nu sunt ai lumii. Și cei ce sunt ai lumii nu sunt ai lui Cristos. Aceasta este învățătura lui Isus. Creștinismsul s-a realizat în lumea seculară, și a făcut-o dealungul secolelor, în situații foarte diferite (una este lumea persană a secolului III și alta este lumea arabă a secolului IX, una este India secolului X și alta este Japonia secolului XVII; una este Brazilia secolului XV și alta este Europa secolului V sau Bizanțul secolului XIII, una este Creștinătatea occidentală medievală și cu totul altceva este lumea post-modernă în care ni s-a dat nouă să purtăm făclia Evangheliei și să o dăm mai departe aprinsă de focul iubirii divine). Cu toate acestea <b><i>atitudinea fundamentală a Bisericii cu privire la lume a fost întotdeauna aceeași: cea care se regăsește în Biblie și își găsește în tradiție norma permanentă</i></b>. Această atitudine fundamentală dinaintea lumii este cea pe care trebuie să o recuperăm și să o afirmăm prin mărturia vieții și a cuvântului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Vom urmări două istorii: una este cea a dezvoltărilor omogene a Bisericii sub acțiunea Spiritului Sfânt (sămânța cea bună), și în paralel o alta, dezvoltarea heterogenă care a fost produsă de devierile eretice, de rigorismele excesive sau de feluritele moduri de înlumire. O istorie a creșterii și înmulțirii neghinei în Împărăția lui Dumnezeu, a falsificărilor Evangheliei. Astfel vom putea vedea cu claritate în ce fel desăvârșirea evanghelică pe care o oferă Cristos oamenilor (- transfigurarea completă a omului în Cristos - ) <b>este posibilă</b> rămânând în lume și cum este facilitată de renunțarea la lume, sau de diferențierea de felul de a fi al lumii. <o:p></o:p><br />
<br />
Pr. Valentin Danciu<br />
<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-55612778058989223512018-11-26T01:18:00.001-08:002018-11-28T12:19:58.826-08:00Dovezile raționale/filosofice ale existenței lui Dumnezeu (partea a doua)<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>ÎNVĂȚĂTURA CREȘTINĂ</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Cateheza 9</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">Dovezile filosofice ale existenței lui Dumnezeu</span></b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>- partea a doua -</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3qEdZLYfHCO9yZyvZy63bpPIFGnItz79NDi6jfAOEdkrtg5KdzbpPt48WGxJYJwVxbPRN-goH8_EBgt3qf01Ag3gGRApJtLse9yO4UnkANDW0uttL_lR8EzhxVYdYj1dTcJegtmf8QpFz/s1600/Christ+Magister.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="378" data-original-width="898" height="167" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3qEdZLYfHCO9yZyvZy63bpPIFGnItz79NDi6jfAOEdkrtg5KdzbpPt48WGxJYJwVxbPRN-goH8_EBgt3qf01Ag3gGRApJtLse9yO4UnkANDW0uttL_lR8EzhxVYdYj1dTcJegtmf8QpFz/s400/Christ+Magister.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Am văzut în cateheza precedentă că:<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
-<b> se poate dovedi r</b>ațional existența lui Dumnezeului cel Viu, Unic, Creatorul și Domnul a tot ceea ce există și că acest Dumnezeu este Cel revelat în Sfintele Scripturi și care a întemeiat unica religie adevărată, cea a Bisericii Catolice.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- toate argumentele filosofice ale existenței lui Dumnezeu se bazează pe <b>principiul cauzalități</b>i, conform căruia: (1) Tot ceea ce a început să existe a trebuit să aibă o cauză care i-a dat existența; (2) Această cauză care a dat existență unui efect (unei ființe-efect) care înainte nu exista, ori este Cauza Primă necauzată (Dumnezeu), ori a fost cauzată, la rândul ei, de o altă cauză anterioară ei. (3) Întru cât o serie infinită de cauze intermediare este imposibilă, este absolut necesar să ajungem la Prima Cauză necauzată care să fie originea și rațiunea de a fi a tuturor celorlalte cauze intermediare, deci a tot ceea ce există.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- <b>Cele cinci căi sistematizate de Sf.Toma de Aquino</b>, arată cum se poate dovedi existența lui Dumnezeu pecând de la: (1) existența mișcării și devenirii în univers; (2) de la existența cauzelor secundare; (3) existența ființelor contingente; (4) existența diferitelor grade de participare la desăvârșire; (5) existența unei ordini cvasi matematice în întregul univers<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- Am încheiat cu concluzia că <b>rațiunea cere existența lui Dumnezeu și credința este de aceea rațională</b>. Că, date fiind dovezile raționale, ai mai multă nevoie de credință să nu crezi în Dumnezeu decât să crezi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
- În această cateheză: vom vedea celelelate<b> argumente complementare</b> care le susțin pe cele 5 principale (susținute oficial de magisteriul Bisericii). Urmând ca în cateheza viitoare să analizăm și să răspundem argumentelor opozanților acestor dovezi.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Argumente complementare</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cele 5 faimoase căi deși au fost furibund atacate de ultra-raționaliștii necredincioși au rămas și vor rămâne în picioare atât timp cât rațiunea umană nu v-a abdica de la drepturile ei imprescriptibile. Dacă nu sunt acceptate sau convingătoare singurul motiv este pierderea noțiunii autentice de rațiune, o afecțiune a rațiunii, care îi slăbește capacitățile native; vom vedea în următoarea cateheză cum se poate realiza urgenta restaurare a unei mai complete noțiuni a rațiunii umane, capabilă de adevăr, o rațiune puternică. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Aceste argumente complementare alături de cele cinci principale au o forță demonstrativă absolut indestructibilă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/zn9BLIJJsQw/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/zn9BLIJJsQw?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(1) </span><!--[endif]--><b>Consimțământul universal al neamului omenesc</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Spuneam că ateismul nu are nicidecum mai multe dovezi și mai puternice decât teismul. Și că ateul are nevoie de mai multă credință umană decât credinisoul. De pildă, e nevoie de mai multă credință să aderi la argumentele slabe ale unui mic număr de oameni dezaxați, decât la argumentele puternice ale restului omenirii. Toate popoarele, civilizate și barbare, în toate regiunile și în toate timpurile, au admis existența unei Ființe Supreme. Este imposibil ca întrega omenire să fi greșit cu privire la un adevăr atât de important și atât de contrar propriilor patimi. Ateismul nu există nicăieri în istorie oricât l-ai căuta. Consimțământul unanim al tuturor oamenilor este cu necesitate expresia adevărului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Altfel, cum s-ar explica acest consimțământ? <u>Preo</u>ții l-au născocit? Cine s-ar fi consacrat slujirii a ceva ce nu este convins că e adevărat? De ce i-ar fi susținut popoarele - toate - dacă aveau presimțirea că totul e o minciună. O <u>minciună </u>nu poate dăinui întreaga istorie, la toate popoarele fără să fie disipată de rațiune sau de bunul simț. Ignoranța? Dimpotrivă cea mai mari înțelepți ai lumii au fost întotdeana cei mai mai fervenți credincioși. Oricât de multe minți strălucitoare poate aduce în sprijinul său scepticul (Hobbes, Voltaire, Rousseau, Goethe, Jefferson, Russel, Franklin, Shaw, Sartre, Camus, Marx. Freud, Nietsche, etc), credinciosul poate aduce și mai multe și mai frumoase. Dacă creștinismul este atât de irațional cum se explică acceptarea lui de oameni ca Sf.Pavel, Sf.Ioan, Augustin, Toma de Aquino, Anselm, Bonaventura, Scotus, Descartes, Pascal, Leibnitz, Berkley, Galileo, Copernic, Kepler, Newton, Newman, Lincoln, Pasteur, Kierkegaard, Shakespeare, Dante, Chesterton, Lewis, Solzhenitsyn, Dostoyevsky, Alexis Carrel, Tolkien, Da Vinci, Michelangelo, T.S.Eliot, Dickens, Miltn, Spencer, Bach ... Isus din Nazaret? Toți aceștia au fost niște minți slabe, niște ignoranți, înfricoșați de ceva ce nu există, amăgiți, trădători ai rațiunii, mincinoși, aserviți puterii, nebuni, impostori? Să lăsăm roadele, viețile lor să vorbească.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Căutătorul de a astăzi are de ales între cauza pierdută a foarte puține minți slăbite, și cauza comună a întregii omeniri care dintotdeauna a dedus din spectacolul universului existența lui Dumnezeu, așa cum complexul mecanism al unui ceas demonstrează existența ceasornicarului. Trebuie să fi lipsit de rațiune să susții credința în inexistența lui Dumnezeu (fără dovezi, doar în baza unor presupuneri), împotriva intuiției și înțelegerii comune a întregii omeniri de pretutindeni și din toate timpurile. Decât să presupui că toată lumea s-a înșelat, este mult mai rațional să crezi că toată lumea are dreptate în această privință.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(2) </span><!--[endif]--><b>Dorința naturală după fericire desăvârșită</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Cu toții constatăm că inima noastră poftește deplina și desăvârșita fericire, cu o dorință naturală, înnăscută, comună tuturor, nu artificială. (2) De asemenea constatăm că orice dorință naturală nu poate fi fără sens și imposibil de satisfăcut; (3) În final, constatăm că această dorință - cea mai adâncă a inimii umane, nu își găsește niciodată împlinirea în bunurile acestei umi, oricât de multe ar poseda, ci dorește mai mult, dorește Binele Infinit. Deci, există Binele infinit - pe care-l numim Dumnezeu. Altfel ar trebui să concluzonăm că această poftă narurală de absolut pe care o simte întregul neam omenesc este o dorință deșartă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l10 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--> C. <!--[endif]-->S. Lewis: „Creaturile nu se nasc decât cu acele dorințe pentru care există posibilitate de satisfacere. Bebelușul simte foame; există mâncare. Rața simte nevoia să înnoate; există apa. Bărbatul simte nevoia sexuală; există sexul feminin. De aceea, dacă găsesc în mine o dorință pe care nici o experiență din această lume nu o poate satisface, cea mai probabilă explicație este aceea că am fost făcut pentru o altă lume.” (Creștinismul redus la esențe, III,10)<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(3) </span><!--[endif]--><b>Existența legii morale</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo4; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Toți oamenii sunt de acord că există o lege morală comună, universală, neschimbabilă - care domină conștiințele tuturor - și care cere facerea de bine și interzice răul. Când se supun acestei legi oamenii se simt fericiți; când o încalcă, simt remușcare. De unde provine această lege scrisă în conștiința noastră, căci nu există efect fără cauză? Nu există lege fără legislator. Această lege morală independentă de noi, obligatori pentru toți nu poate avea drept autor decât o ființă superioară oamenilor, Dumnezeu. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există doar două posibilități: fie Dumnezeu este autorul acestei legi și atunci El există; fie nu există Dumnezeu, nu este El autorul legii, și legea morală atunci nu este obligatorie ci o simplă himeră și dispare orice diferență între bine și rău, între viciu și virtute, dreptate și tiranie, și societate devine curând o imposibilitate. Deci, fie explicația religioasă este validă, fie binele și răul nu există. Dar, întru cât diferența între bine și rău este constată de toți oamenii, Dumnezeu există.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(4) </span><!--[endif]--><b>Argumentul conștiinței morale subiective</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Modernii, oricât ar fi de subiectiviști și de relativiști, susțin sus și tare că nu există o lege morală obligatorie pentru toți, ci afirmă că fiecare trebuie în schimb să-și urmeze propria conștiință.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Așadar există o autoritate absolută în materie de comportament: niciodată să nu-ți încalci propria conștiință. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->De unde își are această lege interioră autoritatea, caracterul obligatoriu?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->Sunt 4 posibilități: de la natură (ceva inferior mie), de la mine (individul), de la societate (egalii mei) sau de la Dumnezeu (mai mare decât mine). Dar (1) nimic inferior mie nu mă poate constrânge la modul absolut (instinctul animal, nevoia de supraviețuire, ... pot fi dominate de mintea mea); (2) Eu nu mă pot obliga la modul absolut pe mine însumi pentru că nu sunt absolut, și dacă m-am auto-închis în cușca obligației mă pot elibera când vreau. (3) Egalii mei nu pot niciodată să-mi impună o normă absolută; un milion de ființe relative nu crează un absolut. (4) Singura sursă a obligației morale absolute este una superioară mie. Aceasta îmi leagă voința - la modul moral - cerând de drept supunere totală.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l7 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(5) <!--[endif]-->Deci Dumnezeu este singura sursă adecvată a obligației morale absolute pe care o simțim în conștiința noastră. Conștiința morală a omului se poate explica numai ca fiind vocea lui Dumnezeu în sufletul uman.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(5) </span><!--[endif]--><b>Existența miracolelor</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l12 level1 lfo6; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Miracolul este un fapt realizat prin suspendarea legilor naturii, sau anularea lor la un moment dat (oprea soarelui de către Iosua). (2) Sunt mnumeroase miracole bine atestate. Miracolele au existat (Biblia și întreaga istorie a Bisericii stă mărturie) și există (Loures, Fatima, Padre Pio) și s-au probat în plin secol XX cu concursul celei mai exisgente și severe critici științifice (A.Carrel). (3) Explicarea miracolelelor pretinde intervenția extraordinară și directă a lui Dumnezeu. Numai cine are putere absolută asupra legilor naturii le poate suspenda după bunul plac. Această ființă atotputernică și suverană este Dumnezeu. Deci există miracole, există Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l3 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(6) </span><!--[endif]--><b>Convertirea popoarelor, cel mai mare miracol al istoriei</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Dintre toate miracolele cel mai mare a fost fără îndoială convertirea lumii la religia creștină care, date fiind circumstanțele în care s-a produs, sfidează orice explicație umană. Cum de s-au hotărât oamenii să creadă lucruri atât de incredibile (că Dumnezeu s-a făcut om; că un om a înviat singur din morți; că omul deși putrezește în mormânt din nou se va ridica la învierea morților; că zeii popoarelor nu erau zei ci demonii care au amăgit lumea întreagă; că tâmplarul din Nazaret este de fapt Regele lumii care tocmai și-a inagurat Împărăția - care nu v-a avea sfârșit și care era menită să înlocuiască toate celelalte împărății...)? De ce au acceptat primii creștini mai degrabă să fie exilați din lumea aceasta decât să trădeze un singur punct din această învățătură susținută de niște inculți? De ce au acceptat să ia calea unui vieți aspre, mortificate, caste, sărace, obediente, părăsind toate, fără a mai nădăjdui la vreo alinare pe acest pământ? De ce au îmbrățișat un mod de viață atât de contrar poftelor trupului, deși aveau dinaintea ochilor lor spectrul înfricoșător al chinurilor pregătite de autoritățile romane păgâne dacă urmau calea vestită de apostolii lui Cristos? Și mai ales cum au reșit să înfrunte și să biruiască o lume care le era net adversară? Cum de nu a reușit puternica mașină a Imperiului să-i oprească? Cum se explică faptul că împărați faimoși ca Nero, Domitian, Dioclețian, Valerian, Maximian, cu toți oratorii lor, cu toți filosofii, nobilii și diplomații lor, deși și-au propus, nu au reușit să distrugă o mică grupare religioasă disprețuită și urâtă de toți și de toate, lipsită de resurse de orice fel, în afara credinței în Cristos Domnul? Ce altă explicație există în afara celei pe care ei înșiși o mărturisesc - consolidarea credinței lor prin miracolele și harurile cu totul extraordinare dăruite de Dumnezeu Bisericii în epoca întemeierii și răspândirii ei în mijlocul persecuțiilor, pe toată fața pământului? Cum puteau altfel să accepte moartea cu bucurie atâtea mii și mii de martiri, în numele unei inovații religioase promovată de o mână de pescari necultivați, dacă nu era cu ei puterea lui Dumnezeu care lucra miracole și convertea inimile? <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Reformarea mentalităților, obiceiurilor și a legilor antice, extirparea idolatriei, noua civilizație creștină edificată pe ruinele lumii vechi, convertirea popoarelor barbare invadatoare, sunt probele incontestabile ale lucrării lui Dumnezeu în istorie. A existat Creștinătatea, există Dumnezeu! Există Biserica Catolică există Dumnezeu!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(7) </span><!--[endif]--><b>Argumentul Kalam - discursul despre bătrânețea universului</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l8 level1 lfo7; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Orice începe odată să existe are o cauză pentru care a ajuns în ființă; (2) Universul a început să existe; (3) De aceea, universul are o cauză a venirii lui la ființă; nu poate fi infinit de bătrân, ci trebuie să fi fost creat de Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Altfel dacă universul nu a început niciodată, atunci a existat dintotdeauna, este infinit de bătrân și timpul din spatele zilei de astăzi este infinit. Dar este imposibil ca un șir infinit de zile să să se fi succedat unele după altele ca să vină ziua de astăzi, pentru că o sarcină infinită este imposibil de terminat. Ca să obții ceva anume printr-un număr infinit de pași este imposibil chiar dacă ai avea la dispoziție timp infinit. Ai avea inifiți pași în timp infinit, are nu ar ajunge niciodată la un sfârșit. Sarcina cu pași infiniți este imposibilă. Deci fie universul există dintotdeauna și atunci ziua de astăzi nu a sosit (pentru că procesul ajungerii la ea ar necesita pași infiniți), fie există ziua de astăzi, și atunci procesul ajungerii la ea nu este infinit, și în consecință universul nu e infinit în timp, ci are un început și un sfârșit, care este Dumnezeu. Deci, astăzi există, Dumnezeu există.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(8) </span><!--[endif]--><b>Argumentul contingenței (a ființelor dependente de existența altor existențe)</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo8; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Dacă ceva există, atunci trebuie să existe și ceea ce este necesar ca acel ceva să existe.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo8; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Universul - suma tuturor existențelor din spațiu și timp - există.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo8; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->De aceea, trebuie să existe ceea ce este necesar universului să existe.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo8; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->Ceea ce îi este necesar universului să existe nu poate exista în interiorul uuniversului, nu poate fi legat de spațiu și timp.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo8; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(5) <!--[endif]-->De aceea, ceea ce este necesar universului să existe trebuie să transceandă atât spațiul cât și timpul. Este necesară existența unei ființe non-contingente, non-condițională, a cărei existență nu depinde de existența altor ființe. În lipsa acestei ființe nu s-ar putea explica nimic din ceea ce există. Ori nu există nimic, ori dacă ceva există, există această ființă din afara timpului și spațiului, pe care o numim Dumnezeu. Deci, ceva există, Dumnezeu există.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(9) </span><!--[endif]--><b>Argumentul conștiinței inteligente</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo9; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Constatăm că universul este inteligibil (îl putem înțelege, nu este un complet mister). Constatăm de asemenea că noi gândim, ca să înțelegem universul.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo9; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Fie această inteligibilitate a universului și mințile finite atât de adecvate înțelegerii lui sunt produsul unei inteligențe superioare, fie atât inteligibilitatea universului și inteligența umană sunt produsul hazardului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo9; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->Hazardul materiei negânditoare nu poate produce inteligență, gândire. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l11 level1 lfo9; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->De aceea această inteligibilitate a universului și mințile umane sunt produse de o inteligență superioară, atotinteligentă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(10) </span><!--[endif]--><b>Argumentul adevărului veșnic (Sf. Augustin)</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Mințile noastre limitate pot descoperi adevăruri veșnice despre existență.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Adevărul își are sediul în minte.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->Dar mintea umană nu este eternă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->De aceea trebuie să existe o minte eternă în care își au sediul aceste adevăruri veșnice.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(11) </span><!--[endif]--><b>Argumentul originii ideii de Dumnezeu (Rene Descartes)</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Noi avem idei despr multe lucruri.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Aceste idei fie se nasc din noi fie din lucruri din afara noastră.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->Una dintre ideile pe care le avem este ideea de Dumnezeu - o ființă infinită și atoate-desăvârșită.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->Această idee nu-și poate avea cauza în interiorul nostru pentru că noi ne știm limitați și nedesăvârșiti, și niciodată nici un efect nu poate fi mai mare decât cauza sa.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(5) <!--[endif]-->De aceea, această idee de Dumnezeu trebuie să-și aibă cauza în afara noastră în ceva care are calitățile conținute în ideea de Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(6) <!--[endif]-->Dar numai Dumnezeu are aceste calități, și de aceea Dumnezeu trebuie să fie cauza ideii pe care o avem despre El. Deci Dumnezeu există.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(12) </span><!--[endif]--><b>Argumentul ontologic (Anselm de Canterbury)</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Pentru un lucru este ceva mai mare să existe în minte și în realitate decât numai în minte.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Ideea de Dumnezeu se referă la ceva ce nu se poate gândi altceva mai mare.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->Să presupunem că Dumnezeu există în mintea dar nu și în realitate.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->Atunci ceva mai mare decât Dumnezeu ar putea fi gândit (adică o ființă care are toate calitățile pe care le are ideea noastră despre Dumnezeu dar mai are în plus și existența reală).<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(5) <!--[endif]-->Dar acest lucru este imposibil pentru că că Dumnezeu este ceva ce nu se poate gândi altceva mai mare.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(6) <!--[endif]-->De aceea Dumnezeu există în minte și în realitate.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(13) </span><!--[endif]--><b>Argumentul experienței estetice </b>(pentru artiști)<b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Există muzica lui Johann Sebastian Bach. Deci trebuie să existe Dumnezeu. Dacă ești artist te prinzi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există Moise a lui Michelangelo, există Dumnezeu. Odată niște prieteni contemplând statuia aproape finalizată l-au întrebat: De unde ai scos minunea asta. Și el le-a răspuns: Am fost la Seravezza, am văzut un blo de marmură, l-am dus acasă și a reieșit că-l avea în interiorul lui pe Legislatorul lui Israel. Prietenii au surâs, convinși că fără geniul și inspirația lui Michelangelo, acel Moise ar fi rămas acolo până la sfârșitul lumii. Nu le-a trecut prin cap niciodată că fuga haotică a atomilor ar fi putut crea o capodoperă a sculpturii universale. Pentru a ciopli un Moise rece și fără viață a fost nevoie de un geniu. Dar nici un geniu nu este capabil să sculteze un om de carne și oase cu un mecanism compex meit să-l ajute să respire, să gândească, să iubească și să-și coordoneze toate actele conștiinței. Nici un geniu nu este capabil de așa ceva. Este nevoie de un Dumnezeu, Marele și Supremul Artist.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(14) </span><!--[endif]--><b>Pariul lui Pascal </b>(pentru toți aceia care nu accptă nici unul dintre argumentele anterioare).<b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(1) <!--[endif]-->Să presupunem că după o atentă cercetare a argumentelor filosofice, rațiunea nu se poate hotărâ, întru cât a găsit rațiuni bune și în favoarea existenței lui Dumnezeu și în favoarea inexistenței lui Dumnezeu. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(2) <!--[endif]-->Dar pentru că materia este de o importanță covâșitoare, trebuie să se ia o decizie printr-un pariu; pe ce vei miza?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(3) <!--[endif]-->Dacă mizezi de partea lui Dumnezeu, în cazul în care nu există, nu pierzi nimic, pentru că oricum te aștepta veșnica inexistență.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->Dacă mizezi împotriva lui Dumnezeu, în cazul în care există, pierzi totul: pe Dumnezeu, Cerul, fericirea veșnică. Dacă există un Dumnezeu de o bunătate infinită care mă caută și pe drept merită supunerea și credința mea, risc să comit cea mai mare injustiți imaginabilă respingându-l.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(5) <!--[endif]-->Să cântărim cele două cazuri: dacă câștigi, câștigi totul; facă pierzi, pierzi totul!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]-->(6) <!--[endif]-->Deci, trebuie să restudiez toate argumentele de mai sus, cu mai multă aplecare și seriozitate, cerându-i: Doamne, eu sincer nu știu dacă exiști sau nu, dar dacă exiști, te implor arată-mi Cine ești!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Pascal spunea că sunt trei tipuri de oameni:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
- cei care îl caută pe Dumnezeu și îl găsesc - aceștia sunt raționali și fericiți;<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
- cei care-l caută și încă nu l-au găsit - aceștia sunt raționali dar nefericiți;<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
- cei care nici nu-l caută nici nu-l găsesc - aceștia sunt iraționali și nefericiți.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Isus a promis că cine-l caută, găsește, și va fi fericit!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Concluzie</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
„<i>Dovezile existenței lui Dumnezeu generează o certitudine nu orală nici fizică, ci metafizcă sau absolută. Este absolut cert că Dumnezeu există, </i><b><i>că Ființa cea mai mare care se poate concepe există realmente</i></b><i>. Negarea acestei propoziții ar presupune negarea principiului cauzalității, al principiului rațiunii de a exista, și în cele din urmă, negarea principiului non-contradicției. Sstemul hegelian este proba istorică a acestui lucru: vrând să nege existența adevăratului Dumnezeu transcendent, distinct de lume, a trebui să insereze contradicția la rădăcina a toate. Trebuie să alegem: Dumnezeu sau absurdul radical.</i>” (Pr. Garigou Lagrange, <i>Dumnezeu în existența și natura Sa</i>, p.342).<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>ÎNVĂȚĂTURA BISERICII</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Pe lângă mărturia rațiunii naturale, noi creștinii avem despre existența lui Dumnezeu certitudinea supremă a credinței, care depășește infinit toate certitudinile raționale. Dumnezeu Însuși și-a dezvăluit lumii propria existență.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Învățătura oficială a Bisericii despre existența lui Dumnezeu este clară și obligatorie pentru toți credincioșii. A fost formulată la Conciliul Vatican I și pusă în următoarele cuvinte: „<i>Sfânta Biserică Catolică, Apostolică și Romană crede și mărturisește că există un singur Dumnezeu adevărat și viu, Creatorul și Domnul cerului și al pământului, atotputernic, veșnic, imens, de neconceput, infinit ca o minte și voință și în toată desăvâșirea; care, fiind o substanță spirituală, unică, absolut simplă și neschimbabilă, trebuie să fie predicat ca fiind deosbit de lume, real, și esenșial fericit în sine însuși și de la sine însuși, și inefabil înălțat deasupra a tot ceea ce există sau poate fi conceput în afară de El</i>.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Această învățătură a fost în mod expres definită într-un canon: „<b>Dacă cineva neagă pe unicul Dumnezeu adevărat, Creatorul și Domnul tuturor celor văzute și nevăzute, să fie anathema.</b>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Aceasta este învățătura Bisericii despre existența lui Dumnezeu, sprijită de textele inspirate de Spiritul Sfânt ale Sfintelor Scripturi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ex 2,13-14 <i>Și Moise i-a răspuns lui Dumnezeu: Și dacă mă vor întreba care este numele Tău ce le voi spune? Și Dumnezeu i-a răspuns lui Moise: „Eu sunt cel ce exist!” Asa să le răspunzi fiilor lui Israel: „Eu exist” m-a trimis la voi!</i><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Deut 32,39: <i>Vezi așadar, că Eu exist, numai Eu singur exist, să nu ai alți Dumnezei pe lângă Mine. Eu dau viață, Eu dau moartea, Eu rănesc și tot Eu vindec. Nu există nimeni care să vă scape din mâna Mea.</i><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Isus din Nazaret este Fiul lui Dumnezeu coborât din ceruri pentru a ne dezvălui cunoașterea lui Dumnezeu, că există și cum este:<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ioan 1,18: <i>Pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut niciodată; Fiul Său cel Unic Născut, care stă la sânul Tatălui, Acesta ni la- făcut cunoscut!</i> 10:30 <i>Eu și Tatăl una suntem. </i>8,58 <i>Înainte să se nască Avraam, Eu existam!</i> 17,5 <i>Preamărește-Mă cu gloria pe care am avut-o la Tine mai înainte de existența lumii</i>; Rom 9:15 <i>Cristos este deasupra a toate cele ce există, Dumnezeu binecuvântat în vecii vecilor, amin!</i><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Prin Isus Cristos Dumnezeu s-a coborât pe pământ ca să vorbească cu noi în mod direct folosind limbajul oamenilor. Îi suntem datori cu mulțumire, ascultare și supunere totală, dacă nu-l putem încă iubi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<div style="text-align: start;">
<b><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/11/indexul-cursului.html">Indexul Comentariului la Catehismul Bisericii</a></b></div>
<div style="text-align: start;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: right;">
</div>
<br />
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: right; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
Pr. Valentin Danciu</div>
</div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-48355477192637018222018-11-19T01:15:00.001-08:002018-11-28T12:23:56.009-08:00Dovezile raționale/filosofice ale existenței lui Dumnezeu (prima parte)<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>ÎNVĂȚĂTURA CREȘTINĂ</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Cateheza 8</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Dovezile raționale/filosofice ale existenței lui Dumnezeu</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3BOhuDIOjOLfQ4GYUNostrHHj76RBvV1FtIbH89DARlLNAge9sg4cfQu1K4qgW0d7Cn0LdBIBzvGMlpmazx91XJ68UDJm1xoiITMk8Nt3GVAzOhA1Y0vsJwml7zzN-aOlNzdyuQwy7xSo/s1600/Dumnezeu+exista.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3BOhuDIOjOLfQ4GYUNostrHHj76RBvV1FtIbH89DARlLNAge9sg4cfQu1K4qgW0d7Cn0LdBIBzvGMlpmazx91XJ68UDJm1xoiITMk8Nt3GVAzOhA1Y0vsJwml7zzN-aOlNzdyuQwy7xSo/s400/Dumnezeu+exista.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNormal">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Am văzut în cateheza precedentă că existența lui Dumnezeu se poate dovedi rațional - oricărui om de bunăvoință, plecând de la lume și de la sufletul omului. Aceasta este dogma Bisericii.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În catehezele următoare vom urma planul apologetic propus de Sf.Alfons Maria de Liguori în „<a href="http://www.intratext.com/ixt/ITASA0000/_IDX153.HTM">Adevăruri de credință</a>” și vom proba că: (1) Dumnezeul Creator, există; (2) există un singur Dumnezeu, acest Dumnezeu este Dumnezeul cel Viu, care s-a auto-revelat pe Sine în Sfintele Scripturi; (3) Există o singură religie certă și adevărată, revelată și întemeiată de Isus Cristos, și aceasta este religia încredințată de Apostoli spre păstrare și interpretare episcopilor Bisericii Catolice, a cărui cărei cap este urmașul Sf.Petru.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În această cateheză vom prezenta în formă sintetică toate dovezile raționale ale existenței lui Dumnezeu, pe care mai apoi le vom detalia și analiza (într-o serie de 5 cateheze). Vom vedea (1) ce ne spune rațiunea (20 de argumente); (2) ce ne spune credința spre a confirma argumentele filosofice ale rațiunii naturale.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Într-o cateheză ulterioară - vom discuta separat argumentele ateismului și ale agnosticimului, care resping dovezile susținute de Biserică și vom aduce răspunsurile apologeticii creștine la obiecțiile ridicate de contestatari. Vom oferi un răspuns și celor care se întreabă de ce atât de mulți contemporani sunt tentați să nu mai accepte raționalitatea argumentelor Bisericii (cauzele ateismului și evoluția istorică a scepticismului occidental - pierederea credibilității clerului).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Vom încheia modulul dedicat dovezilor raționale cu o cateheză despre simultaneitatea științei și credinței (fides et ratio).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/4nNaN05NYYA/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/4nNaN05NYYA?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<br />
<div>
<span style="font-weight: bold;">Catehismul Bisericii Catolice 31-35<br />Căile pentru a ajunge la cunoaşterea lui Dumnezeu</span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
„<i>Creat după chipul lui Dumnezeu, chemat să-l cunoască şi să-l iubească pe Dumnezeu, omul care îl caută pe Dumnezeu descoperă anumite <u>„căi” pentru a ajunge la cunoaşterea lui Dumnezeu</u>. Ele sunt numite şi „<b>dovezile existenţei lui Dumnezeu</b>”, nu în sensul dovezilor pe care le caută ştiinţele naturale, ci în sensul de „argumente convergente şi convingătoare”, care îngăduie să se ajungă la adevărate certitudini.</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Aceste „căi” pentru a se apropia de Dumnezeu au drept punct de plecare creaţia: lumea materială şi persoana umană.</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Lumea: <b>pornind de la mişcare şi de la devenire, de la contingenţă, de la ordinea şi frumuseţea lumii, Dumnezeu poate fi cunoscut ca originea şi scopul Universului</b>.</i></div>
<div>
<i> Sfântul Paul afirmă despre păgâni: „Ceea ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este cunoscut, fiindcă Dumnezeu le-a arătat. Căci cele nevăzute ale lui se văd de la facerea lumii, înţelegându-se din făpturi: veşnica lui putere şi dumnezeirea lui” (Rom 1, 19-20).</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Şi Sfântul Augustin spune: „Întreabă frumuseţea pământului, întreabă frumuseţea mării, întreabă frumuseţea aerului, care se dilată şi se răspândeşte, întreabă frumuseţea cerului, (…) întreabă-le pe toate. Toate îţi răspund: «Iată, suntem frumoase». Frumuseţea lor aduce mărturie (confessio). Aceste frumuseţi supuse schimbării, cine altul le-a făcut decât Cel Frumos (Pulcher), care nu e supus schimbării[Serm 241,2]?»</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Omul: cu deschiderea spre adevăr şi spre frumuseţe, cu simţul binelui moral, cu libertatea şi cu glasul conştiinţei lui, cu aspiraţia spre infinit şi spre fericire, se întreabă asupra existenţei lui Dumnezeu. Prin toate acestea, el percepe semne ale sufletului său spiritual. „Sămânţă a veşniciei pe care o poartă în sine, care nu se poate reduce la materie”[Gaudium et Spes 18,1; 14,2], <b>sufletul omului nu îşi poate avea originea decât în Dumnezeu</b>.</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Lumea şi omul atestă că<b> nu-şi au în sine nici principiul primordial şi nici scopul ultim, ci participă la Fiinţa în sine, fără origine şi fără sfârşit.</b> </i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Astfel, pe aceste „căi” felurite, omul poate ajunge la cunoaşterea existenţei unei realităţi care este cauza primă şi scopul ultim a toate «şi pe care toţi îl numesc Dumnezeu”[Sf.Toma de Aquino, Su,mma Theologia 1,2,3].</i></div>
<div>
<i><br /></i></div>
<div>
<i>Omul e înzestrat cu facultăţi care îl fac <b>capabil să cunoască existenţa unui Dumnezeu personal</b>. .. Dovezile existenţei lui Dumnezeu îl pot <b>dispune pentru credinţă</b> şi îl pot ajuta să vadă că <b>credinţa nu se opune raţiunii omeneşti</b>.</i>”</div>
<div>
<br /></div>
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>PRINCIPIUL CAUZALITĂȚII</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Demonstrarea rațională a existenței lui Dumnezeu se bazează aproape exclusiv pe <b><i>principiul cauzalității: „Orice efect are cu necesitate o cauză”</i></b>, afirmație a cărei validitate evidentă este acceptată de orice om cu minte sănătoasă, fără nevoia de a apela la o demonstrație filosofică<i>. </i>Toate dovezile filosofice ale existenței lui Dumnezeu se bazează pe principiul cauzalității. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Putem descompune Principiul Cauzalității în trei mici propoziții:<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(1) </span><!--[endif]--><b>Tot ceea ce a început să existe a trebuit să aibă o cauză care i-a dat existența</b>. Pentru că este absolut imposibil ca ceva care nu există să-și dea sieși existența (de ex. Materia primordială a Big Bang-ului). Nimicul nu poate produce absolut nimic, pentru că nimicul nu există, este o pură ficțiune a minții noastre. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cauza este ceea ce produce un efect, iar efectul este ceea ce este produs de o cauză. Orice efect trebuie să aibă o cauză distinctă realmente de el însuși; nimeni și nimic nu se poate cauza pe sine însuși, pentru că ar însemna să fie și să nu fie în același timp. Cauzând și fiind cauzat, ar trebui în mod contradictoriu să existe și să nu existe în același timp: ca și cauză ar trebui să existe, ca și cauzat ar trebui să nu existe. Orice ființă care ar fi putut să nu existe (contingentă), este efectul unei cauze, are existența cauzată de altă ființă. Ființa efect odată nu a existat, ci există după ce n-a existat. Starea eu de neființă, îi precede ființarea.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(2) </span><!--[endif]--><b>Această cauză care a dat existență unui efect (unei ființe-efect) care înainte nu exista, ori este Cauza Primă necauzată - caz în care am ajuns la Dumnezeu - ori a fost cauzată, la rândul ei, de o altă cauză anterioară ei</b>. Propoziție evidentă în sine. Singura explicație pentru faptul că există ceva și nu este totul nimic, este că acel ceva care ar putea fi nimic, este cauzat să existe de către altceva care nu poate fi nimic. Dacă părinții sunt cauzați de părinții lor, aceștia la rândul lor sunt cauzați de bunici și ei de străbunici, etc. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l3 level1 lfo2; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(3) </span><!--[endif]--><b>Cu această serie de cauze secundare sau intermediare nu se poate continua până la infinit. Este absolut necesar să ajungem la Prima Cauză necauzată care să fie originea și rațiunea de a fi a tuturor celorlalte cauze</b>. Altfel s-ar ajunge la absurditatea admiterii existenței unei serii infinite de cauze secundare sau intermediare fără ca acestea să fi fost precedate de nici o cauză primară sau inițială. Căci odată suprimată Cauza Primă, dispar cu necesitate toate cauzele secunde. Nici una dintre acestea nu-și are în sine însăși rațiunea de a fi, și tocmai de aceea, au trebuit să și-o primească inițial de la Cauza Primă care să-și aibă în sine rațiunea propriei existențe, deci o Primă Cauză Necauzată, exact ceea ce noi ănțelegem prin termenul de Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Toate ființele contingente sunt cauzate de o Ființă necesară, care trebuie să existe întotdeauna și care nu poate să nu fie. Pentru că altfel ar exista o regresie infinită de cauze curente ale existenței. Un lanț de cauze în care orice cauză este în mod simultan actuală și potențială în ce privește existența, este în mod clar imposibil. Există așadar o Cauză primară, necauzată a existenței tuturor ființelor contingente, o Ființă care există prin Sine însăți fără a fi efectul unei cauze, ci există dintotdeauna, și există cu necesitate. Nu își are existența după ce nu a existat, ci are existența dintotdeauna și cu necesitate. Aceasta este Ființa Absolută și necesară: Dumnezeu.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Principiul cauzalității a fost contestat și respins de Kant. Vom vedea răspunsul creștin la critica acestuia, în cateheza dedicată respingerii agnosticismului. Acum spunem doar atât, împreună cu marele filosof catolic dominican Pr. Antonin Sertillanges: „<i>Dacă ești ucenicul lui Kant și te-ai hotărât să ataci intelectul uman chiar în izvorul lui, prin procedee radicale, nu te voi urma pe această cale, pentru că ar presupune refacerea întregii filosofii. Pretențiile mele sunt mai umile... Căci dacă nimic nu este sigur, nici Dumnezeu nu este sigur. Dacă gândirea noastră este o simplă oglindire, discursul nostru o acrobație superioară, cele mai profunde instincte ale noastre doar o formă arbitrară a sensibilității fără nici o legătură cu adevărul în sine, nu mai am nimic de zis: Dumnezeu ar pieri în naufragiul universal al conștiinței și al rațiunii. Dar ce-i interesează pe muritorii obișnuiți această stare a anumitor spirite descentrate și bolnave? Nouă ne va fi suficient să demonstrăm că Dumnezeu există tot atât de cert cât faptul că lumea există, tot atât de sigur cât este faptul că noi existăm; căci nu-i putem nega existența lui Dumnezeu fără a nega împreună cu aceasta orice certitudine teoretică și practică, și fără a ne priva odată cu aceasta de dreptul de a trăi</i>.” (Sertillanges, Izvoarele credinței în Dumnezeu).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Simpla demonstrație pe baza principiului cauzalității lăsă definitiv tranșată chestiunea existenței lui Dumnezeu pentru orice om senin și reflexiv.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">Cele 5 Căi ale Sfântului Toma de Aquino</span></b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Toate dovezile filosofice ale existenței lui Dumnezeu se bazează pe principiul cauzalității: pleacă de la un fapt experiemental absolut cert și evident tuturor și merge pe lanțul cauzal până la Ființa necesară (care nu poate să nu existe). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Prezentăm acum pe scurt cele cinci argumente clasice, urmând într-o cateheză ulterioar să le detaliem, ca să le putem asimila și utiliza la nevoie.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(1) </span><!--[endif]--><b>Existența mișcării: Mișcarea universului pretinde un Prim Mortor imobil, care este chiar Dumnezeu.</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Constată cu toții că toate lucrurile din univers sunt într-un continuu proces de mișcare, de schimbare, de devenire de la ce sunt la ceea ce pot fi. De exemplu, existențele neanimate (regnul mineral) nu se pot mișca pe ele însele, ci au nevoie de altceva din afara lor care să le miște (piatra). Cosmosul aparține lumii minerale și întru cât este în continuă expansiune, a avut la început și are nevoie de o serie de motoare care să pună în mișcare corpurile mici și mari care-l compun; dar cum o serie infinită de motoare intermediare este imposibilă, mișcarea Cosmosului - petru a fi expliabilă - are nevoie de un Prim Motor imobil, din afara lui care să-l pună în mișcare cu o forță infinită. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dacă n-ar exista nimic în afara universului material, atunci nu ar exista nimic care să cauzeze mișcarea și schimbarea continuă, expansiuneauniversului. Dar întru cât este o evidență că universul se schimbă, trebuie cu necesitate să mai existe ceva pe lângă universul material (format din materie, spațiu și timp). Ființa din afara universului, din afara materiei, timpului și spațiului, este Ființa spirituală (nematerială), neschimbătoare (ne-spațială) și veșnică (atemporală), Dumnezeu, Sursa a toată mișcarea și schimbarea. Nu poate să nu existe Dumnezeu, pentru că nu s-ar putea explica mișcarea din univers.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(2) </span><!--[endif]--><b>Cauzalitatea eficientă: cauzele eficiente secunde cer cu necesitate existența une Prime cauze eficiente, pe care o numim Dumnezeu</b>.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cauză eficientă este cea care produce un efect diferit de ea înseși (tatăl este cauza eficientă a copilului său). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cauză eficientă secundară este cea care a fost cauzată la rândul ei de altă cauză eficientă anterioară (tatăl copilului a fost cauzat de tatăl lui). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În acest sens, întregul univers este format din cauze secunde; iar Cauza Primă, care le-a cauzat pe toate este numai una.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Lumea este formată din ființe vii care nu au existat dintotdeauna, ci au început să existe de la un moment dat (de plidă orice persoana umană). Toți oamenii și-au primit viața de la proprii părinți, iar aceștia de la părinții lor. Este imposibilă prelungirea la infinit a listei de stră-stră-bunici. Astfel se ajunge cu necesitate la o primă ființă vie care este începutul și originea tuturor celorlalte. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dacă am suprima această primă ființă, ar fi suprimate automat toate celelalte, a doua, a treia... și am ajunge la concluzia ridicolă că ființele vii actuale nu există. Dar este o evidență că ființele vii există, deci, există o Primă Ființă Vie care n-are tată și mamă, nu s-a născut niciodată, este veșnică, și din Aceasta provin toate celelalte ființele vii ale universului vizibilși invizibil, O ființă care este infinit deasupra tuturor ființelor vii din univers, cărora le transmite existență și viață. Această Primă Ființă Vie este Dumnezeul cel Viu. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Nu se poate să nu existe Dumnezeu pentru că nu s-ar putea explica existența ființelor existente.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(3) </span><!--[endif]--><b>Ființele contingente: contingența lucrurilor din lume ne duce cu toată certitudinea la cunoașterea existenței unei Ființe Necesare care există prin Sine, pe care o numim Dumnezeu</b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ființă contingentă este cea care există, dar putea să nu existe (ființele coruptibile/stricăcioase ale universului). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ființă Necesară este cea care există și nu poate înceta să existe; a existat și există prin sine, dintotdeauna și nu va înceta niciodată să existe.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Sf. Toma de Aquino scrie: „Există în natură lucruri care puteau să nu existe (de ex. oamenii). Este imposibil ca acest gen de ființe să existe dintotdeauna, întru cât cele ce puteau să nu existe au avut un timp în care nu au existat. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dacă așadar toate cele ce există au avut posibilitatea să nu existe, a existat un timp în care de facto nu a existat nici una. Dar, dacă ar fi adevărat acest lucru, nici acum n-ar exista ceva, pentru că ceea ce nu există, nu începe să existe decât pentru că ceva ce deja există le dă existență, și de aceea dacă odată nimic n-a existat, ar fi imposibil să existe acum ceva, și deci acum n-ar exista nimic, ceea ce evident este fals.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Drept consecință, nu toate existentele sunt contingente, ci obligatoriu trebuie să existe între ființe una non-contingentă, o Ființă care să existe cu necesitate... o Ființă care să nu aibă altă cauză în afara ei înseși.” <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există așadar cu necesitate o Ființă care a existat dintotdeauna și a cărei existență nu depinde de nimic, căci dacă ar depinde ar fi la rândul ei contingentă. Există o ființă necesară a cărei inexistență este o contradicție. Această ființă nu suntem nici noi, nici cosmosul, nici o altă ființă dependentă de o alta, ci Una care există în virtutea propriei esențe și naturi, posedând deplinătatea Ființei și a desăvârșirilor, infinită, eternă, imutabilă, absolut independentă, fără a avea nevoie de ceva sau de cineva. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Această Ființă trebuie să fie Spirit (capabilă de a gândi și voii) pentru că dacă ar fi materială ar fi finită și schimbătoare; pe lângă aceasta, materia nu poate cauza inteligența și viața, care există în univers. Inteligența poate fi auzată doar de o altă inteligență, și viața de o altă viață. Constatăm că însușirile acestei Ființe Necesare coincid cu atributele dumnezeirii. Deci existența lui Dumnezeu este dincolo de orice îndoială, în lumina simplei rațiuni naturale. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Acest argument nu poate fi subtras evidenței și nu v-a putea fi demontat niciodată, oricât ar progresa științele naturale.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(4) </span><!--[endif]--><b>Diferitele trepte de desăvârșire: existența diverselor grade de desăvârșire în lucruri pretinde cu necesitate existența unei Ființe Perfecte, care să aibă perfecțiunea în gradul maxim</b>. Vedem că toate lucrurile sunt de calități diferite, mai bune sau mai rele, mai calde sau mai reci, mai luminoase sau mai întuneacoase, etc. Deci noi aranjăm lucrurile în termeni de mai mult sau mai puțin, le gândim pe o scară de la cel mai sus la cel mai jos. De pildă, este mai bine să fi decât să nu fi, să poți iubi decât să nu poți iubi (să fi om decât să fi piatră), să gândești decât să nu poți gândi. Modul nostru uman de existență îl percepem ca fiind mai aproape de deplinătatea existenței decât cel al florii, viermilor sau furniciilor. Dar dacă aceste grade de deplinătate (desăvârșire) aparțin ființei și ființa finită întodeauna are o cauză a existinței ei și a însușirilor ei, atunci trebuie să existe un „cel mai cel”, o sursă și un standard real și maxim al tuturor însușirilor ființelor, de la care toate și-au primit însușirile pe care le dețin, căci în orice gen de ființă și însușire maximul este cauza a tot ceea ce există în acel gen de ființă și a însușirilor ei. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există așadar ceva care este pentru toate lucrurile existente cauza ființării lor, cauza bunătății lor, etc cauza maximă a tuturor însușirilor lor. Această ființă este Ființa Perfectă la modul absolut, Ființa Ființelor. Perfecțiunea perfecțiunilor este Dumnezeu. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Nu poate să nu existe Dumnezeu pebtru că nu s-ar putea explica diversitatea însușirilor ființelor și gradul or de participare la Desăvârșirea Supremă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
În sfârșit argumentul cel mai clar și ușor de înțeles de către toți. Chiar și Kant se înclina în fața lui.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(5) </span><!--[endif]--><b>Argumentul design-ului și al ordinii universului</b>.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">1. </span><!--[endif]--><b>Universul ne pună în față o uimitoare cantitate de fapte care presupun inteligibilitate</b>. Cercetând alcătuirea universului (complexitatea mișcării astrelor, fotosinteza vegetală, matematica albinelor, ochiul uman, o celulă, o proteină în care părți foarte bine ordonate de o complexitate enormă și pline de delicatețe lucrează împreună cu nenumărate altele la fel de complexe pentru a obține un anumit obiectiv), se ajunge la constatea este cavsi matematic ordonat. Și că, dacă un Creator infinit de înțelept și de puternic nu ar exista, ar trebui să punem toată acestă ordine inteligibilă și dinamică pe seama hazardului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Deci, această ordine inteligibilă fie este produsul întâmplării fie al unui proiect inteligent.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Universul nu este produsul hazardului, care nu poate explica nicidecum această ordine.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->De aceea universul este produsul unui proiect inteligent.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Proiectul poate veni doar de la o minte, de la un proiectant.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Deci universul este produsul unui Proiectant inteligent. Deci există acel Creator inifit de inteligent și de puternic, iar lumea este rezultatul operei acestei inteligențe infinite.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p> Nu poate să nu existe Dumnezeu pentru că nu s-ar putea explica ordnea universului.</o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În concluzie,<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Credința în Dumnezeu nu este contrară rațiunii, ci dimpotrivă rațiunea o susține și o cere. Credința aparține funcțiunilor normale ale inteligenței umane. Ateul este un caz clinic, cum este cel al unuia care își pierde rațiunea. Căci a admite că jocul orb al hazardului forțelor naturale a produs tot ce există echivalează cu a accepta existența unei non-inteligențe mai inteligentă decât inteligența înseși. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 2,5000; text-align: justify; text-indent: 30,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Necredința nu constă în a nu crede, ci în a crede ceea ce este mai dificil de crezut decât ceea ce e mai ușor și mai conatural rațiunii. Când vine vorba de dovezi, ateul (neavând suficiente pentru a-și fundamenta propria poziție) are mai multă nevoie de credință în probabilitatea propriilor teze, decât creștinul. Un celebru apologet creștin contempran, Norman Geisler și-a intitulat una dintre cărți tocmai așa: „Nu am destulă credință ca să fiu ateu.”. Credința - spune el - întodeauna este cea care umple un gol în sfera cunoașterii, și se dovedește că ateii au goluri mai mari în cunoaștere decât credincioșii, deoarece au mai puține dovezi pentru credințele lor decât creștinii pentru ale lor.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Papa Benedict XVI într-o celebră omilie și-a făcut cunoscută poziția pe această temă când a spus: </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
”Noi credem în Dumnezeu! Aceasta este o decizie fundamentală din partea noastră. Suntem întrebați: mai este posibil astăzi? Este rezonabil? Începând de la Iluminism încoace, știința, cel puțin în parte, s-a străduit să caute o explicație a lumii în care Dumnezeu să nu fie necesar. Și dacă aeasta ar fi așa, El ar fi devenit inutil în viețile noastre. Dar oridecâte ori încercarea se apropie de succes, inevitabil va deveni clar că ceva lipsește din ecuație! Când Dumnezeu este sustras, ceva nu merge pentru om, lume și întregul univers. </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Deci ajungem la două alternative. Ce a fost mai întâi? Rațiunea Creatoare, Spiritul Creator, care crează toate lucrurile și le face să crească, sau Nerațiunea, care, lipsită de orice înțelegere, totuși cumva reușește să producă un cosmos matematic ordonat, inclusiv omul și rațiunea acestuia. A doua alternativă, totuși, n-ar fi nimic mai mult decât rezultatul întâmplător al evoluției, și de aceea, în cele din urmă, la fel de lipsită de sens. </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Ca și Creștini, noi spunem; „Eu cred în Dumnezeu tatăl, Creatorul cerului și al pământului” - Eu cred în Creatorul Spirit. Noi credem că la începutul a toate este Cuvântul cel veșnic, cu Rațiune și nu cu Nerațiune. Cu această credință noi nu avem nici un motiv să ne ascundem, nu avem nici o teamă că am putea sfârși într-un drum înfundat. Noi ne bucurăm că îl putem cunoaște pe Dumnezeu! Și încercăm să-i ajutăm pe alții să vadă raționalitatea/rezonabilitatea credinței, așa cum Sf. Petru în prima sa Epistolă cere explicit Creștinilor din timpul lui, și odată cu ei, și nouă deasemenea (1Pt 3,15)”. (Fragment din <a href="https://w2.vatican.va/content/benedict-xvi/en/homilies/2006/documents/hf_ben-xvi_hom_20060912_regensburg.html">Omilia Sf.Părinte Papa Benedict XVI, Regensburg</a>, 12 Septembrie 2006)<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
În cateheza următoare vom prezenta celelelate 15<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<b>Argumente complementare</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(1) </span><!--[endif]--><b>Consimțământul universal al neamului omenesc</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(2) </span><!--[endif]--><b>Dorința naturală după fericire desăvârșită</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(3) </span><!--[endif]--><b>Existența legii morale</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(4) </span><!--[endif]--><b>Existența miracolelor</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(5) </span><!--[endif]--><b>Argumentul Kalam</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(6) </span><!--[endif]--><b>Argumentul contingenței</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(7) </span><!--[endif]--><b>Argumentul lumii ca Întreg interactiv</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(8) </span><!--[endif]--><b>Argumentul conștiinței inteligente</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(9) </span><!--[endif]--><b>Argumentul adevărului</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(10) </span><!--[endif]--><b>Argumentul originii ideii de Dumnezeu</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(11) </span><!--[endif]--><b>Argumentul ontologic</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(12) </span><!--[endif]--><b>Argumentul conștiinței morale</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(13) </span><!--[endif]--><b>Argumentul experienței estetice</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(14) </span><!--[endif]--><b>Argumentul experienței religioase</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(15) </span><!--[endif]--><b>Pariul lui Pascal</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br />
Cine citește engleză poate consulta online cele <a href="https://strangenotions.com/god-exists/">20 de argumente ale existenței lui Dumnezeu</a> prezentate de Peter Kreeft în <i>„Manual de Apologetică Creștină”</i>.</div>
<div class="MsoNormal">
<br />
<b><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/11/indexul-cursului.html">Indexul Comentariului la Catehismul Bisericii</a></b><br />
<br />
<div style="text-align: right;">
Pr. Valentin Danciu</div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
</div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-9974925780660808342018-11-16T10:04:00.001-08:002018-11-16T23:33:29.019-08:00Posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";"><br /></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqAfRKfG6yxdAKh-GpOdQ1q7RaHAWvFgiKbU-HWsuhHFEE29xpLq53MEScKX7d7HBO_v_uOdBrVxTK5jjYq9cbWTDvvvVzeYGEgBAH6b69xcM8WPBEu2j4OL9bpzO1cJPJCm5LqgZss1cj/s1600/Rugul+aprins.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="240" data-original-width="421" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiqAfRKfG6yxdAKh-GpOdQ1q7RaHAWvFgiKbU-HWsuhHFEE29xpLq53MEScKX7d7HBO_v_uOdBrVxTK5jjYq9cbWTDvvvVzeYGEgBAH6b69xcM8WPBEu2j4OL9bpzO1cJPJCm5LqgZss1cj/s1600/Rugul+aprins.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: "trebuchet ms" , sans-serif;"><i>Dumnezeu locuiește într-o lumină inacesibilă <br />și nici un om nu l-a văzut vreodată și nici nu-l poate vedea. <br />Îns</i>ă <i style="text-align: justify;"> [realitatea] sa invizibilă sau puterea sa veşnică şi dumnezeirea lui <br /><b><span style="color: #990000;">pot fi cunoscute cu mintea de la creaţia lumii în făpturile lui</span></b>, <br />aşa încât ei nu se pot scuza</i><span style="text-align: justify;">.” - Sf. Pavel (</span>1Tim 6,16; <span style="text-align: justify;">Romani 1,20</span>)</span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";"><br /></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";"><br /></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">POSIBILITATEA DEMONSTRĂRII EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"> </span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">(Comentariu la CBC 31-38)</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Biserica ne învață că rațiunea</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><u><span style="font-family: "calibri";">(1) </span></u><u><span style="font-family: "calibri";">poate cunoaște cu certitudine existența lui Dumnezeu</span></u><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">, că </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(2) </span><u><span style="font-family: "calibri";">existența Lui se poate demonstra</span></u><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">. </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Și așteaptă de la creștin să o poată face pentru a-i încuraja pe credincioșii care se îndoiesc și pentru a respinge argumentele ateismului. </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Nu este suficientă o credință neargumentată, în zilele noastre. Oamenii își pun întrebări și Dumnezeu se așteaptă să le știm răspunde. Nu doar celor care deja cred (coloana 1), ci și celor care întâmpină mari dificultăți în a crede (fiindu-le avariată baza coloanei 1). Creștinismul este religia adevărată, și există răspunsuri foarte puternice la toate întrebările scepticilor, dar trebuie să le găsim. Trebuie să ne punem serios întrebările necredincioșilor, fără a le lua în zeflemea, ci pentru a le găsi răspunsurile, știind că realitatea întotdeauna este de partea noastră. Din timpurile biblice până astăzi gânditorii creștini au răspuns la întrebările care provocau fundamentele credinței creștine, așa că putem apela la munca lor pentru a ne ajuta să găsim răspunsuri la provocările de astăzi. Dumnezeu ne poruncește să o facem, pri gura Sf.Petru: „Fiți întotdeauna pregătiți pentru a prezenta o apărare cu blândețe și respect oricui vă întreabă despre rațiunea speranței voastre.” (1Pe 3,15)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Și aceasta cu atât mai mult în vremurile noastre în care după cum mărturisește Constituția Dogmatică despre Credința Catolică (Dei Filius, nr.5-8; 1870, Ses.3, a Conc.Vat I): </span><i><span style="font-family: "calibri";">„Este binecunoscut tuturor că ereziile condamnate de Conciliul din Trento s-au răspândit într-o multitudine de secte prin lucrarea cărora credința în Cristos unei mari mulțimi de oameni a fost cu totul distrusă... Abandonarea și respingerea credinței creștine, negarea lui Dumnezeu și a Cristosului Său, a scufundat mințile multora într-un abis al panteismului, materialismului și atismului, iar consecința este că acum luptă să distrugă natura rațională înseși, să nege orice criteriu a ceea ce este drept și just, și să răstoarne înseși fundațiile societății umane. Și cum această impietate se răspândește în toate direcțiile, s-a întâmplat ca și dintre copiii Bisericii Catolice să se abată de la evlavia autentică, și cum adevărul a fost treptat diluat în ei, sensibilitatea lor catolică a slăbit. Duși departe de diverse și ciudate învățături, confundând natura cu harul, cunoașterea umană cu credința divină, au ajuns să distorsioneze sensul autentic al dogmelor pe care Sfânta Maică Biserica le ține și le învață, și să pună în pericol integritatea și autenticitatea crednței înseși</span></i><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">.”</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Astăzi ateismul, care odinioară era considerat o monstruoasă aberație intelectuală, a fost reabilitat, și se prezintă pretutindeni drept dovadă de eroism, curaj de a raționa cu autenticitate și în conformitate cu mizerabila condiție umană.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span><br />
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe width="320" height="266" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/ti1uWLGp4f8/0.jpg" src="https://www.youtube.com/embed/ti1uWLGp4f8?feature=player_embedded" frameborder="0" allowfullscreen></iframe></div>
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">1. Este necesară demonstrarea existenței lui Dumnezeu?</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Unii, dimpotrivă susțin că existența lui Dumnezeu nu este necesar să fie demonstrată: </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(a) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- pentru că existența lui este un adevăr clar și evident care nu necesită nici o demonstrație: </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(1) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">existența lui Dumnezeu este un adevăr nemijlocit, evident în sine și clar tututor întru cât </span><b><span style="font-family: "calibri";">mintea noastră îl cunoaște și îl vede intuitiv pe Dumnezeu și prin El toate lucrurile</span></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> (eroarea ontologiștilor, condamnată de Biserică în 1861 și 1887, Malebranche, Rosmini): Cunoașterea nemijlocită/imediată a lui Dumnezeu, cel puțin cea obișnuită, este esențială intelectului uman, într-o așa măsură încât fără aceasta intelectul nu poate cunoaște nimic ...Acea ființă care este în toate lucrurile și fără de care noi nu înțelegem nimic, este Ființa Dumnezeiască. Universaliile, obiectiv privite, nu sunt în realitate distincte de Dumnezeu (Dz 1659-1661)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(2) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Existența lui Dumnezeu este evidentă în sine pentru că simpla înțelegere a termenilor implicați ne face să vedem fără efort că </span><b><span style="font-family: "calibri";">predicatul este conținut în subiect</span></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> (Argument popular, ne condamnat, dar nici asumat ca valid de Biserică: Sf.Anselm, Sf.Albert cel Mare, ...)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(3) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Existența lui Dumnezeu nu este evidentă, nici în sine, nici cu privire la noi, ci trebuie demonstrată (Duns Scotus, Ockam).</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo1; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(b) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- pentru că </span><b><span style="font-family: "calibri";">nu se poate demonstra rațional</span></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">, implicând aici că nu se poate demonstra rațiunii omului modern, că nu se mai poate demonstra chiar dacă înainte se putea; condițiile istorice actuale ar împiedica omul tehnologizat să accepte dovezile rațiunii prekantiene ca fiind apodictice (care exclude posibilitatea unei opoziții). </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Catehismul răspunde la (a 1,2 și 3) și la (b): </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo3; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-weight: bold;">a) </span><!--[endif]--><b><span style="font-family: "calibri";">Existența lui Dumnezeu nu se cunoaște nemijlocit, prin intuiție.</span></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Dumnezeu poate fi cunoscut prin rațiunea naturală prin mijlocirea simțurilor (exterioare și interioare, lume și om), nu printr-o vedere intuitivă a lui. Existența lui Dumnezeu nu se cunoaște imediat/nemijlocit, nici prin intuiție. „Pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut niciodată” (Ex 10,1); Nu mă v-a vedea nici un om fără să moară (Ex33,20). Dumnezeu locuiește într-o lumină inacesibilă și nici un om nu l-a văzut vreodată și nici nu-l poate vedea (1Tim 6,16). Nu este posibilă în mod natural vederea intuitivă a lui Dumnezeu. Pe Dumnezeu îl cunoaștem (pe cale naturală) mediat prin lucrarea simțurilor, prin concepte analoage; „În prezent nu-l vedem pe Dumnezeu, ci doar cumva îl cunoaștem prin oglindire, prin imagini obscure; dar atunci îl vom vedea față către față (1Cor 13,12)” Cunoașterea nemijlocită și intuitivă a lui Dumnezeu nu este conaturală intelectului uman ci doar celui divin, la care omul poate avea acces doar printr-o ridicare prin har a intelectului uman la modul de acțiune divină, supranaturală (contemplațua infuză). Ontologismul îi face pe toți ateii mistici, contemplativi.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Biserica a condamnat teza progresiștilor care susțin opusul, și anume că omul nu are nevoie să fie ridicat la un grad supranatural de cunoaștere pentru a ajunge să cunoască (treptat, prin propriile forțe) totul: „Dacă cineva spune că omul nu poate fi ridicat prin puterea dumnezeiască la o cunoaștere și o desăvârșire deasupra celei naturale, ci că el însuși poate și trebuie să ajungă în posesia întregului adevăr și bine prin progres continuu, să fie anatema.” </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">Existența lui Dumnezeu deși este evidentă în sine, nu este evidentă pentru noi, deci trebuie demonstrată.</span></b><span style="font-family: "calibri";"> Aquino (ST I,2,1): „Propoziția „Dumnezeu există” este evidentă în sine, pentru că în ea predicatul „există” se identifică cu subiectul (Dumnezeu)”, pentru că Dumnezeu este însăți Existența. Dar în ceea ce ne privește pe noi, care nu cunoaște natura dumnezeiască, nu este evidentă, ci trebuie demonstrată prin mijlocirea lucrurilor pe care le cunoaștem...”</span><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri";">Este evident că Dumnezeu există, dar nu printr-o evidență empirică, ci prin tr-una rațională, care trebuie demonstrată. De pildă, nimeni nu pune la îndoială adevărul evident al teoremei lui Pitagora (că într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor lungimilor catetelor este egală cu pătratul lumgimii ipotenuzei, a</span><sup><span style="font-family: "calibri"; vertical-align: super;">2+</span></sup><span style="font-family: "calibri";">b</span><sup><span style="font-family: "calibri"; vertical-align: super;">2</span></sup><span style="font-family: "calibri";">=</span><span style="font-family: "calibri";">c</span><sup><span style="font-family: "calibri"; vertical-align: super;">2</span></sup><span style="font-family: "calibri";">); dar această evidență deși nu se intuiește, poate fi demonstrată cu ușurință pe cale rațională. Orice copil de clasa a VII-a învață cum se face demonstrația, nu este intuitivă, dar nici nu este inaccesibilă rațional.</span><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo3; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l2 level1 lfo3; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">b) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><b>Existența lui Dumnezeu se poate demonstra și în zilele noastre</b>, chiar dacă mintea modernă întâmpină grave dificultăți: „Adevărurile religioase pot fi cunoscute de toți și în condiția actuală a neamului omenesc, cu ușurință, cu certitudine deplină și fără amestec de eroare” (CBC 38) </span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";"><br /></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">2. În ce sens se poate demonstra existența lui Dumnezeu</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CBC 31 „Omul care îl caută pe Dumnezeu descoperă anumite „căi” pentru a ajunge la cunoaşterea lui Dumnezeu. Ele sunt numite şi „dovezile existenţei lui Dumnezeu”, nu în sensul dovezilor pe care le caută ştiinţele naturale, ci în sensul de „argumente convergente şi convingătoare”, care îngăduie să se ajungă la adevărate certitudini.”</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CBC 35b „Dovezile existenţei lui Dumnezeu îl pot dispune pentru credinţă şi îl pot ajuta să vadă că credinţa nu se opune raţiunii omeneşti”.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Așadar Catehismul ne învață că:</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- nu oricărui om i se poate demonstra existența lui Dumnezeu, ci doar celui care îl caută pe Dumnezeu, Acesta îi descoperă </span><u><span style="font-family: "calibri";">anumite „căi”</span></u><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> (Isus: Căutați și veți afla!)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- nu pe orice cale se poate demonstra, ci doar pe cale rațională</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- dovezile ale existenței lui Dumnezeu nu sunt dovezi empirice (experiemente științifice) ci „argumente convergente şi convingătoare” care produc certitudini adevărate</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">- aceste argumente și certitudini păstrează omului libertatea de a alege între credință și necredință, demonstrându-i totuși că a necrede nu este un comportament inuman și irațional</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Mintea umană nu poate ajunge la vederea nemijlocită a lui Dumnezeu, în actuala stare naturală și decăzută. Cunoașterea naturii divine depășește capacitatea umană de înțelegere. O astfel de demonstrație ar echivala cu genul de certitudine generat de un experiement științific. Credința ar deveni atunci imposibilă, pentru că am trăi în vedere. Dar, prin lumina naturală, mintea poate deduce prin mijlocirea simțurilor, din efectele Ei, certitudinea existenței unei Cauze prime și a unui Scop ultim, pe care toți îl numesc Dumnezeu. (CBC 35b) Această demonstrație nu-l constrânge să accepte existența lui Dumnezeu, pe cel care și-ar dori ca Dumnezeu să nu existe. Dar îl întărește pe credincios și îl încurajează pe cel are caută dar se îndoiește, să caute mai departe pentru că credința este rezonabilă.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Nu avem nici un argument pentru cine a decis că nu-i convine să existe Dumnezeu. Avem toate argumentele pentru oamenii de bunăvoință care caută și iubesc cu sinceritate adevărul.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">3. Principalele erori cu privire la posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l4 level1 lfo4; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(A) </span><!--[endif]--></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><b>AGNOSTICISMUL</b>: neagă capacitatea minții omenești de a cunoaște adevărurile supra-sensibile, și în primul rând pe Dumnezeu. Și neagă posibilitatea revelației înseși; Dumnezeu nu se revelează în lume, și dacă ar face-o omul nu l-ar putea înțelege. Existența lui Dumnezeu nu poate fi demonstrată, și orice încercare de a o face nu produce certitudine.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Principalele forme:</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo5; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(a) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">POZITIVISMUL: nu admite ca obiect a științei decât datele dobândite prin simțurile interne și externe. Existența cauzelor suprasensibile, în special existența lui Dumnezeu este absolut incertă.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo5; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(b) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> CRITICISMUL kantian, afirmă că obiectul minții - rațiunii teoretice sunt numai fenomenele sensibile. Toate lucrurile care trec dincolo de simțuri nu cad sub incidența rațiunii. Kant suține că în ceea ce privește rațiunea teoretică, existența lui Dumnezeu nu se poate nici afirma, nici nega; dar rațiunea pratică postulează și pretinde existența lui Dumnezeu cu scopul de a stabili proporția cuvenită între merit și recompensa faptelor bune.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo5; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(c) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">PRAGMATISMUL (W. James) măsoară adevărul după simpla lui utilitate practică. Nu putem argumenta teoretic dacă Dumnezeu există sau nu, dar este un adevăr pratic, întru cât avem nevoie de El.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo5; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(d) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SENTIMENTALISMUL afirmă că existența lui Dumnezeu, nu atât se demonstrează, cât se simte, fie printr-un instinct (numit simț comun), fie printr-un simț interior (afectul inimii) sau printr-o intuiție a inimii (simțul religios al moderniștilor, imanentiștilor, pseudomistici).</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo5; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(e) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">EXISTENȚIALISMUL: respinge realitatea esențelor imutabile ale lucrurilor și se preocupă strict de existența personală a fiecăruia (neagă raționamentul metafizic).</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l4 level1 lfo4; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(B) </span><!--[endif]--></b><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><b>TRADIȚIONALISMUL</b> exagerează elementul supranatural prejudiciind puterile rațiunii. Susține că pentru cunoașterea cu </span><u><span style="font-family: "calibri";">certitudine </span></u><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">a lui Dumnezeu este strict necesară revelația. Ideea de Dumnezeu provine din revelația primară, transmisă pe cale orală până la noi. Erori respinse de Biserică în mod formal.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span style="font-family: "calibri";">4. Doctrina Catolică despre posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu</span></b><b><span style="font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(1) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><b>Existența lui Dumnezeu nu se poate demonstra prin argumentul ontologic al Sf.Anselm</b>: Noțiunea Dumnezeu se referă la ființa perfectă. N-ar mai fi perfectă dacă i-ar lipsi atributul existenței. Deci în însăși conceptul de Dumnezeu este implicată existența Sa reală. Deci oricne ar înțelege ce înseamnă cuvântul Dumnezeu ar deduce imediat existența lui reală. Numai prostul ar putea spune că nu există Dumnezeu.</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Descartes adaptează argumentul afirmând că întrucât Dumnezeu este ființa infinită, și non-existența nu poate fi numită infinit, Dumnezeu există.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Problema acestor argumente este că trec în mod ilegitim din sfera ideilor în cea a realității. Plecând de la o ideea nu se poate ajunge decât la altă idee, adică la existența ideală a lui Dumnezeu. Dar pentru a demonstra existența reală a lui Dumnezeu trebuie să plecăm de la lucruri reale, cu scopul de a urca, printr-o riguroasă cauzalitate, până la Cauza Primă care le-a cauzat pe toate.</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(2) </span><!--[endif]--><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><b><span style="color: #990000;">Rațiunea umană poate demonstra cu toată certitudinea existența unui Dumnezeu Creator și Domn a tot ceea ce există</span></b> (De fide, definitivă, expres definită)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">„Sfânta Maică Biserică ţine şi învaţă că Dumnezeu, începutul şi sfârşitul a toate, poate fi cunoscut cu certitudine din lucrurile create, prin lumina naturală a raţiunii umane”[Vatican I, Dei Filius,2 ].</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Fără această capacitate, omul nu ar putea primi Revelaţia lui Dumnezeu. ” (CBC 36)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">„<span style="color: #990000;"><b style="background-color: white;">Dacă cineva ar spune că Dumnezeul unic și adevărat, Creatorul și Domnul nostru, nu poate fi cunoscut cu certitudine prin lumina naturală a rațiunii umane prin mijlocirea lucrurilor create, să fie anathema</b></span>.” (Conciliul Vatican I, Canonul I)</span><span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Biserica are o confirmare infailibilă a acestui optimism cu privire la capacitățile rațiunii umane, chiar în Cuvântul lui Dumnezeu care afirmă cu claritate, dincolo de orice îndoială: </span><span style="font-family: "calibri";"><i>Că din măreţia şi frumuseţea celor create, prin analogie, se vede Creatorul lor</i>. (Înțeleciunea 13,5) <i>Și c</i></span><span style="font-family: "calibri";"><i>u toate acestea, nici ei [cercetătorii lumii acesteia] nu sunt de iertat. Căci dacă au avut puterea să cunoască astfel de lucruri, încât să poată intui [taina] veacului, cum de nu l-au găsit repede pe Stăpânitorul acestora?</i> (Id. 8-9).</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri";"> </span><span style="font-family: "calibri";">Sf. Pavel, reia argumentul în scrisorile lui: „<i>De fapt, [realitatea] sa invizibilă sau puterea sa veşnică şi dumnezeirea lui pot fi cunoscute cu mintea de la creaţia lumii în făpturile lui, aşa încât ei nu se pot scuza</i>.” (Romani 1,20)</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri";"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri";"></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri";">Așadar, în concluzie, Biserica ne învață că rațiunea poate cunoaște cu certitudine existența lui Dumnezeu, că existența Lui se poate demonstra. Și așteaptă de la creștin să o poată face pentru a-i încuraja pe credincioșii care se îndoiesc și pentru a respinge argumentele ateismului. În catehezele următoare vom vedea <i>cum</i>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-list: l5 level1 lfo6; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><br /></span></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-48415333042635463802018-11-01T01:38:00.001-07:002018-11-26T01:35:48.283-08:00De Doctrina Christiana: Indexul Cursului<div style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: x-large;">DE DOCTRINA CHRISTIANA</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #666666; font-size: medium;">COMENTARIUL CATEHISMULUI BISERICII CATOLICE</span></b></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_GSFpAdj-8aYB8EI5h5ospZXuqjC_H_q8Hxj69PWlm4RJD8Nxe7acQNkdRQLZNIrpVirA29wbT7C0ESGIoKyvtd7MAK4Ymb8lHOq62VXheEI23NNKSz5xDmA3ilhlG7iKWMKk7hgahYCS/s1600/Iisus-Hristos-5.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="950" data-original-width="711" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_GSFpAdj-8aYB8EI5h5ospZXuqjC_H_q8Hxj69PWlm4RJD8Nxe7acQNkdRQLZNIrpVirA29wbT7C0ESGIoKyvtd7MAK4Ymb8lHOq62VXheEI23NNKSz5xDmA3ilhlG7iKWMKk7hgahYCS/s320/Iisus-Hristos-5.jpg" width="239" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
„<b><i>Mergeți și învățați toate neamurile,</i></b></div>
<div style="text-align: center;">
<b><i>învățându-le să păzească toate câte vi le-am poruncit</i></b>” <br />
<span style="font-size: x-small;">(Mat 28,19-20)</span></div>
<br />
<br />
<b><span style="font-size: large;">I. CATEHEZELE </span></b><br />
<br />
<b>INTRODUCERE</b><br />
1. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/10/cateheza-formarea-ucenicului-lui-isus.html">Cateheza - formarea ucenicului lui Isus Cristos</a> pentru a putea crește până la vârsta maturității credinței și pentru a putea da mărturie despre speranța sa. (Catehismul Bisericii Catolice [CBC] - Prolog, paragrafele nr.1-10)<br />
2. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-2-scopul-catehismului.html">Scopul Catehismului Bisericii Catolice</a>, prezentarea sistematică a credința Bisericii Catolice în totalitatea sa (CBC 11 )<br />
3. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.ro/2017/11/cateheza-nr.html">Structura Catehismului și cele patru dimensiuni ale vieții creștine</a> (mărturisirea de credință, sacramentele, viața de credință și rugăciunea) - (CBC 13-17)<br />
4. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-04-noi-oamenii-moderni-si.html">Noi, oamenii moderni si Catehismul</a>. Adaptarea catehezei într-un ambient invadat de secularism și re-adaptarea mentalității creștinilor lumești la viziunea biblică asupra lumii - (CBC 12, 18-24)<br />
<br />
Sinteza introducerii<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="485" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//www.slideshare.net/slideshow/embed_code/key/hzNnTuGYu1Buw4" style="border-width: 1px; border: 1px solid #ccc; margin-bottom: 5px; max-width: 100%;" width="595"> </iframe> <br />
<div style="margin-bottom: 5px;">
<strong> <a href="https://www.slideshare.net/danciuvalentin/comentariul-catehismului-sinteza-introducerii" target="_blank" title="Comentariul catehismului: sinteza introducerii">Comentariul catehismului: sinteza introducerii</a> </strong> from <strong><a href="https://www.slideshare.net/danciuvalentin" target="_blank">Danciu Valentin</a></strong> </div>
<br />
<br />
<b>FUNDAȚIA PRIMULUI PILON</b><br />
<br />
O privire de ansamblu a argumentelor care formează baza Crezului:<br />
5. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/12/ce-inseamna-crede-fundamentele.html">Ce inseamna a crede? Fundamentele credintei crestine</a> (sinteza secțiunii CBC 26-184, fundamentul mărturisirii de credință, sub formă de întrebări și răspunsuri)<br />
<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="485" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//www.slideshare.net/slideshow/embed_code/key/7J8pYpYGJY3O1" style="border-width: 1px; border: 1px solid #ccc; margin-bottom: 5px; max-width: 100%;" width="595"> </iframe> <br />
<div style="margin-bottom: 5px;">
<strong> <a href="https://www.slideshare.net/danciuvalentin/baza-pilonului-1-pe-scurt" target="_blank" title="Baza pilonului 1 pe scurt">Baza pilonului 1 pe scurt</a> </strong> from <strong><a href="https://www.slideshare.net/danciuvalentin" target="_blank">Danciu Valentin</a></strong> </div>
<br />
(1) OMUL ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU<br />
6. <a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/01/nazuinta-spre-dumnezeu-cbc-27-30-gs-19.html">Năzuința spre Dumnezeu</a>. Ce căutăm în viață? De ce există în om dorinţa de Dumnezeu? (CBC 27-29)<br />
6.2 <a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/01/cum-sa-l-cautam-pe-dumnezeu-in-asa-fel.html">În căutarea lui Dumnezeu</a>. Cum să-l căutăm pe Dumnezeu în așa fel încât să-l găsim. Cerințele căutării: a-L căuta din toată inima, cu curăție, în interiorul nostru (CBC 30)<br />
<span style="color: #999999;">7. <a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/11/posibilitatea-demonstrarii-existentei.html?fbclid=IwAR0MFA-sb9JUcjlvBJ76HvHNTxxhDFhZ2JKYdYFsQN_NWk-RmjJUPx6HpFk">Posibilitatea demonstrării existenței lui Dumnezeu</a>. Rolul dovezilor raționale ale existenței lui Dumnezeu în condiția actuală a neamului omenesc. Se poate demonstra existența lui Dumnezeu? (CBC 31-38)</span><br />
<span style="color: #999999;"><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/11/dovezile-rationalefilosofice-ale.html">8. Demonstrarea existenței lui Dumnezeu prin argumentele rațiunii umane</a>.</span><span style="color: #999999;"> Cele 5 căi ale Sf.Toma de Aquino.</span><br />
<span style="color: #999999;"><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2018/11/dovezile-rationalefilosofice-ale_26.html">9. Alte argumente complementare ale existenței lui Dumnezeu</a></span><br />
<span style="color: #999999;">10. Învățătura Bisericii despre cunoașterea lui Dumnezeu</span><br />
<span style="color: #999999;">11. Ateismul. Cauzele sale și respingerea lui</span><br />
<span style="color: #999999;">12. Cum să vorbim despre Dumnezeu</span><br />
<span style="color: #999999;"><br /></span>
<span style="color: #999999;">(2) DUMNEZEU ÎN CĂUTAREA OMULUI</span><br />
<span style="color: #999999;">13. Revelația lui Dumnezeu</span><br />
<span style="color: #999999;">14. Etapele Revelației</span><br />
<span style="color: #999999;">...</span><br />
<br />
<b><span style="font-size: large;">II. PE SCURT</span></b><br />
<br />
1. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/10/varianta-scurta-cateheza-formarea.html">Cateheza, formarea ucenicului - pe scurt</a><br />
2. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/02-scopul-catehismului-pe-scurt.html">Scopul Catehismului - pe scurt</a><br />
3. <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/structura-catehismului-pe-scurt.html">Structura Catehismului - pe scurt</a><br />
4. Noi și catehismul<br />
5. Fundamentele credinței - pe scurt<br />
6. Căutarea lui Dumnezeu - pe scurt<br />
<br />
<br />
<b><span style="font-size: large;">III. LECTURI SPIRITUALE SUPLIMENTARE</span></b><br />
<ul>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/10/necesitatea-invataturii-crestine-in.html">Necesitatea învățăturii creștine în vremurile noastre</a> (extras din „<i>Introducere în Simbolul Credinței</i>”, Prolog - Ven. Luis de Granada, Spania anului 1583). </li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/necesitatea-prezentarii-doctrinei.html">Necesitatea prezentării doctrinei creștine</a> („<i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>”, Cuvânt către cititor - Ven. Luis de Granada)</li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/dezinteresul-crestinilor-fata-de.html">Dezinteresul creștinilor față de Cuvântul lui Dumnezeu</a> („<i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>”, Capitolul I, 1, Luis de Granada)</li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/lectura-cuvantului-lui-dumnezeu.html">Lectura Cuvântului lui Dumnezeu, principalul mijloc pentru restaurarea religiei decăzute</a> (<i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>, Capitolul I, 2, Luis de Granada)</li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/remediul-insuficientei-catehizari-1.html">Remediul insuficientei catehizări (1)</a> - catehizarea adulților („<i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>”, Capitolul II, 2,Ven. Luis de Granada)</li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/remediul-insuficientei-catehizari-ii.html">Remediul insuficientei catehizări (2)</a> - educația creștină a copiilor („<i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>”, Capitolul II, 3, Ven. Luis de Granada)</li>
<li><a href="https://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/12/indemn-si-rugaciune-catre-cei-plini-de.html">Îndemn și rugăciune către cei plini de zel pentru credința lui Isus Cristos</a> („<i>Adevăruri de Credință</i>”, Napoli, 1767, Sf. Alfons M. de Liguori)</li>
</ul>
<div style="text-align: right;">
Pr. Valentin Danciu</div>
<div style="text-align: right;">
<br /></div>
<ul>
</ul>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-65577547615134439462018-01-19T00:33:00.002-08:002018-01-19T00:39:33.565-08:00Cum să-l căutăm pe Dumnezeu în așa fel încât să-l găsim?<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>CĂUTAREA LUI DUMNEZEU</b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Sfânta Scriptură ne învață că omul a fost creat „după chipul lui Dumnezeu”, <b>capabil să-l cunoască și să-l iubească pe Creatorul său. Din interiorul omului, </b>unde s-a ascuns, din inima omului, din „adâncul ființei lui” (Ier 31,33), Dumnezeu îl cheamă pe om, prin dorința de absolut, <b>de infinit, de Dumnezeu, care niciodată nu poate fi extirpată definitiv din om</b>. Benedict XVI: această <b>dorință de Dumnezeu este atât de adânc întipărită în fiecare suflet uman încât niciodată nu poate să dispară. Omul a fost creat pentru infinit. Tot ce este finit este prea puțin</b>.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfvUrCcrFg38q8rQqCxbnzMI2Xe1goYgn7SO585dEdqHvvHXs8HHr0qi2dQGUuWAeCd87wq3Kz2k9FDU0kPOkyVCXvsp4tGMClTbvVl9a7o6Z9g5lcF0goc0S_GJSjo2WQX1riCGEg0sMp/s1600/isus.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="786" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfvUrCcrFg38q8rQqCxbnzMI2Xe1goYgn7SO585dEdqHvvHXs8HHr0qi2dQGUuWAeCd87wq3Kz2k9FDU0kPOkyVCXvsp4tGMClTbvVl9a7o6Z9g5lcF0goc0S_GJSjo2WQX1riCGEg0sMp/s640/isus.jpg" width="489" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span style="text-align: justify;">Să revenim la întâlnirea primilor ucenici cu Domnul Isus din evangelia de la </span>Ioan 1,36-38 În ziua următoare, Ioan Botezătorul stătea din nou împreună cu doi dintre discipolii săi. Și, privindu-l pe Isus care trecea, a zis: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu!” Cei doi discipoli ai săi l-au auzit vorbind și l-au urmat pe Isus. <b>Isus s-a întors și, văzându-i că îl urmează, le-a zis: „Ce căutați?</b>” Ei i-au spus: „Rabbi – ceea ce, tradus, înseamnă «Învățătorule» – <b>unde locuiești?</b>”</div>
<div>
Să-l întrebăm și noi pe Domnul: Doamne, unde locuiești?</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Orice creștin este chemat de Dumnezeu să experimenteze în această viață minunea întâlnirii cu Dumnezeu și a unirii sale cu Dumnezeu, părtășia din belșugul vieții lui Dumnezeu. Dumnezeu s-a făcut om, pentru ca omul să se facă Dumnezeu - Sf. Atanasie cel Mare. Numai prin unirea cu Dumnezu însușirile umane ajung să strălucească în toată splendoarea la care au fost menite. <b>Nici un om nu este mai mult Om decât cel care a ajuns la deplina unire cu Dumnezeu</b>, căci după cum spunea Sf. Augustin „nu există oameni mai desăvârșiți decât cei care sunt cu adevărat copiii lui Dumnezeu.” Doamne, te cautăm și vrem să te găsim căci nu suntem oameni cu adevărat fără Tine! </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i>Căutați și veți găsi!</i></b> Dacă vrem să găsim ce căutăm, trebuie să căutăm cum se cuvine și acolo unde se află. Cum trebuie să fie această căutare? Care sunt cerințele unei căutări autentice și rodnice? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Mat 13,44-46 - Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, <b>a ascuns-o</b>, şi de bucuria ei se duce şi <b>vinde tot ce are</b> şi cumpără ţarina aceea. Iarăşi asemenea este împărăţia cerurilor cu un neguţător care caută mărgăritare bune. Şi aflând un mărgăritar de mult preţ, s-a dus, <b>a vândut toate câte avea</b> şi l-a cumpărat. Mat 6,33 Căutaţi <b>mai întâi</b> împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Calea pe care se poate găsi cu adevărat Dumnezeu este ascunsă, iar găsirea lui Dumnezeu pretinde sacrificarea a toate, renunțarea la toate celelalte valori, și concentrarea tuturor forțelor omului pentru dobândirea Bunului suprem. Mat 7,14.<span style="white-space: pre;"> </span>Strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFfoJOukp1DuPjveVwRNyd9erfO0nuiCsuwqPnWjiP7a2jT1H11ZsNGoO-xkMsRW3GYELpcBFkEFXbY7Fao8RglaegDmiAvcH8iwBLtPo8ZlLPGMkUi3nzHd8Cj0ThSNiEdVypkvIFH1x7/s1600/Comoara+cea+ascunsa.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="436" data-original-width="400" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFfoJOukp1DuPjveVwRNyd9erfO0nuiCsuwqPnWjiP7a2jT1H11ZsNGoO-xkMsRW3GYELpcBFkEFXbY7Fao8RglaegDmiAvcH8iwBLtPo8ZlLPGMkUi3nzHd8Cj0ThSNiEdVypkvIFH1x7/s320/Comoara+cea+ascunsa.jpg" width="293" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Catehismul ne învață c</b><b>um trebuie să-l căutăm pe Dumnezeu în așa fel încât să-l găsim</b>. Această căutare pretinde de la om: </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(1) întreg efortul inteligenţei, (este o lucrare a minții; nu a rațiunii discursive) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(2) voinţă/intenție dreaptă, (a-l căuta pe Dumnezeu din iubire, numai pentru El însuși, lăsând la o parte orice alte avantaje)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(3) "inimă curată" şi, de asemenea, (a părăsi tot ceea ce poate îndepărta pe om de Dumnezeu)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(4) mărturia celorlalţi care să-l îndrume în căutarea lui Dumnezeu. (a avea smerenia de a apela la Sfinții care au mers înaintea noastră pe această cale și l-au aflat pe Dumnezeu)<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" class="YOUTUBE-iframe-video" data-thumbnail-src="https://i.ytimg.com/vi/Nacnb_1igM8/0.jpg" frameborder="0" height="266" src="https://www.youtube.com/embed/Nacnb_1igM8?feature=player_embedded" width="320"></iframe></div>
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În acest fel trebuie căutat Dumnezeu. Dar unde să-l căutăm? Rabbi, unde locuiești? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Isus răspunde: „<b>Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntru vostru</b>!” (Lc 17,21). Sf.Tereza de Avila comentează: „Pentru a vorbi cu Tatăl său ceresc și pentru a se bucura de compania lui, sufletul uman nu trebuie să urce până la cer... Pentru a-l căuta nu are nevoie de aripi, pentru că îi este suficient <b>să se retragă în liniște și să-l contemple în sine însuși</b>” (Calea Desăv 28,2). Dacă-l căutăm pe Dumnezeu din toată inima, în inimă îl vom găsi!</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Dar dacă Dumnezeu este în noi, de ce ne căznim atâta să-l găsim, să-i percepem prezența? Răspunde Sf. Ioan al Crucii: „Trebuie să se știe că Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul, stă ascuns împreună cu Tatăl și cu Sfântul Spirit, în adâncul ființei sufletului. De aceea, sufletul care vrea să-l găsească trebuie să iasă din toate lucrurile, desprinzându-și afecțiunea inimii de ele, și să se reculeagă/adune în sine însuși în cel mai înalt grad, ca și cum tot restul nu ar exista... Dumnezeu stă ascuns în suflet și aici trebuie căutat cu iubire. (C I,6)”. Dar mai întâi, se cere inima curată, - așa cum ne învață Sf.Pavel, creștinul trebuie să moară față de omul cel vechi; „voi ați murit și viața voastră este ascunsă împreună cu Cristos în Dumnezeu.” (Col 3,3) Dacă suntem vii față de lume, dacă încă cugetăm pământește la cele pământești, viața noastră veche nu a murit și suntem ascunși împreună cu oamenii de la fața lui Dumnezeu. Cu cât murim mai mult față de cele de pe pământ, cu atât îl vom găsi mai mult și mai repede pe Dumnezeu. JdC: „Cine caută ceva ascuns, trebuie să pătrundă pe ascuns până în ascunzișul în care se află ce caută. Și cum Iubitul tău este comoara cea ascunsă în via sufletului tău, pentru achiziționarea căreia bunul comerciant își vinde toate bunurile, ar trebui ca și tu, uitând de toate ale tale și îndepărtându-te cu inima de toate făpturile, să te ascunzi, ca să-l găsești într-o adâncă retragere în inima ta.” (C I,9).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b> Unde este inima noastră?</b> Sf.Teofan Zăvorâtul: Unde este inima? Acolo unde răspunde și se simte tristețea, bucuria, mânia și celelelate; acolo este inima. Acolo stai cu luare aminte. Inima trupească este o inimă de carne, urzeală de mușchi puternici, dar cel care simte nu este carnea, ci sufletul pentru ale cărui simțiri, inima de carne nu slujește decât ca un instrument, așa cum creierul slujește drept uneală pentru minte. Stai în inimă cu credință, că și Dumnezeu este tot aici, dar cum este să nu-ți închipui. Roagă-te și te cercetează-ți inima ca darul lui Dumnezeu să-ți dea în sfârșit simțirea de Dumnezeu.” <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Inima omului suspină când este mai adânc răscolită și îndurerată, suspină după raiul pierdut, după Dumnezeul-Iubit absent; suspină pentru că sufletul e nemuritor și creat pentru viața veșnic fericită cu Dumnezeu. Sufletul adevăratului creștin suspină în trup ca o pasăre în colivie în speranța eliberării, în așteptarea moștenirii vieții veșnice. Noi după cine și după ce suspinăm? Cu siguranță suspinăm după ceea ce iubim, căci cine iubește suspină după iubitul lui. „În inimă este toată viața, fericirea și nefericirea omului, în inimă avem raiul și iadul, în inimă se întâlnește omul cu Dumnezeu. Dacă nu-l aflăm pe Dumnezeu în inimă nu-l mai aflăm nicăieri - zicea Pr. Ilarion Felea (Spre Tabor,I,103). „Cine îl are pe Dumnezeu în suflet acela va cunoaște semnele vădite ale prezenței lui: blândețea, adevărul, smerita cugetare, dragostea nefățarică. În cei în care nu domnește Dumnezeu, se văd trăsături sufletești contrare acestora. Cei ce nu împlinesc poruncile lui Cristos nu-l primesc pe Cristos însuși. Iar celor ce-l primesc, El li se încredințează și le dăruiește cele dumnezeiești, în face dumnezei după har.” (Sf. Simeon Noul Teolog (Țelul, p.65) Dacă simțim pe Dumnezeu în inimă, suntem plini de pace, mângâiere și bucurie sfântă. În taina inimii îl aflăm pe Dumnezeu.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
„Problema noastră este că trăim prea în exterior în afara noastră sau în capul nostru; prea adesea regăsim în noi o întreagă lume de tendințe, de impulsuri, de pasiuni foarte vii care ne împing spre făpturi și făcându-ne să le dăruim acestora inima noastră, să ne punem în ele nădejdea, să ne găsim odihna în amintrea lor. Trăim în acest mod superficial o viață care ne ocupă timpul și inima atât de mult încât ne fac să uităm viața mai profundă, viața cu adevărat interioară, unde sufletul ar puta să stea în intimă unire cu Dumnezeul său. Domnul ne așteaptă în adâncul sufletului nostru, dar noi nu intrăm în acest adânc, prinși cu suntem în afacerile noastre cărora le dăm tot interesul.” (Pr. Gabrielle di S.M. Maddalena, Intimta divina, p.58) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
După ce s-a întors la Dumnezeu, Sf. Augustin mărturisește cum a descoperit iubirea lui Dumnezeu în inima sa: „Târziu te-am iubit, frumusețe veche și atât de nouă! Târziu te-am iubit! <b>Tu erai înlăuntrul meu, dar vai eu eram în afară de mine! Te căutam în afară</b>. Alergam cu foc după acele frumuseți trecătoare, lucrări și umbre ale frumuseții tale, în vreme ce toată frumusețea sufletului meu pierea prin dezordinile mele. <b>Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine.</b> Aceste frumuseți, mă îndepărtau de tine. <b>Și atunci, Tu însuți m-ai chemat</b>, Tu m-ai strigat și Tu ai deschis urechile inimii mele, rupând și sfărâmând tot ce mă făcea surd la glasul Tău. Tu ai fulgerat, ai luminat, ai înlăturat orbirea mea. M-ai făcut să simt mirosul fără de seamă al parfumurilor tale; am început a-l respira; a suspina după Tine. Te-am gustat. <b>Acum mi-e foame și mi-e sete de Tine! M-ai atins și m-am aprins de dorul veșnicei Tale fericir</b><b>i</b>” (Confesiuni X,27).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Am început noi a suspina după Domnul? Când te vei întoarce și vei suspina, atunci te vei mântui, zice profetul Isaia (30,15). Când omul suspină după El, Dumnezeu aude suspinele omului, și iese în întâmpinarea copilului lui, căci El îi duce dorul mai întâi.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Să-l căutăm, să căutăm Împărăția lui mai întâi așa cum ne-a poruncit. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Sf. Anselm în Prologhion, cap. 1 descrie intrarea minții pe calea spre găsirea lui Dumnezeu în interiorul omului. Să trecem și noi pragul de intrare al acestei căi, împreună cu el: „Acum intră omule în cămara minţii tale, izgoneşte-le pe toate, afară de Dumnezeu şi de cele ce te ajută să-l găseşti, şi, cu uşa închisă, caută-l. Spune acum, inimă a mea din toate puterile tale, spune-i acum lui Dumnezeu: <b>îţi caut chipul — chipul tău Doamne, îl caut</b> .<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Iar acum tu, Doamne, Dumnezeul meu, <b>învaţă inima mea unde şi cum să te caute, unde şi în ce chip să te găsească</b>. Doamne, de ce nu eşti aici, unde să te caut, de ce ești absent? Iar dacă eşti pretutindeni, de ce nu te văd prezent? E sigur însă că tu locuieşti în lumina cea de neatins/neapropiată. Şi unde este lumina cea de neatins, sau în ce fel sa ajung la dânsa? Cine poate să mă conducă şi să mă ajute să pătrund într-insa pentru ca astfel să te văd? Apoi, în care semne, în ce fel să te caut? <b>Eu nu te-am văzut niciodată, Doamne Dumnezeul meu, iar chipul tău nu l-am cunoscut vreodată</b>. Ce să facă, preamărite Doamne, cel exilat atât de departe de tine, ce să facă? Ce să facă slujitorul tău, chinuit de iubirea ta şi aruncat departe de chipul tău? Mistuit caută să te vadă pe tine şi prea mult îi lipseşte chipul tău. El râvneşte să răzbată la tine şi de neatins este locașul în care te-ai ascuns. <b>Doreşte sa te găsească şi nu-ţi cunoaşte locul</b>. Tinde să te caute şi nu-ţi ştie chipul. Tu, Doamne, eşti Dumnezeul şi Stăpânul meu şi niciodată nu te-am văzut. Tu m-ai făcut şi m-ai refăcut şi a doua oară, iar bunurile pe care le posed tu mi le-ai dăruit şi niciodată nu te-am cunoscut pe tine. Ba chiar <b>am fost făcut spre a te vedea</b> şi încă nu am împlinit acest lucru pentru care am fost făcut. (...)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Doamne, oare până când? Până când ne-ai uitat pe noi, până când ţi-ai îndepărtat chipul tău de la noi? Când vei privi în urmă şi ne vei auzi de departe? Când vei da ochilor noştri lumină şi ne vei arăta chipul tău? Când te vei da pe tine nouă înapoi? Priveşte în urma ta, Doamne, ascultă îndurător, luminează-ne pe noi, arată-te pe tine însuţi nouă. Pe tine dăruiește-te nouă, ca să ne fie bine - în lipsă Ta atâtea rele suportăm. Ai îndurare pentru strădaniile noastre către tine, căci <b>nimic nu însemnăm fără tine</b>. Indeamnă-ne pe noi şi ajută-ne pe noi. Te implor, Doamne, să nu disper suspinând, ci să trăiesc suspinând. Te implor, Doamne, plină de amar mi-e inima în pustiul ei, îndulceşte-o cu mângâierea ta. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Te implor, Doamne, înfometat de Tine am început să te caut şi nu aş înceta postul până nu te găsesc. Sărac am venit la ospăţ, umil chem mila ta, să nu mă întorc dispreţuit şi gol. Doamne sunt prosternat la pământ și nu pot să privesc decât în jos; ridică-mă Tu ca să mă pot uita în sus. Căci răutăție mele apasă peste capul meu, și mă copleșesc. Ca o povară grea, mă țin la pământ. Eliberează-mă de ele; ia greutatea de pe umerii mei. <b>Invaţă-mă să te caut şi arată-te căutătorului: căci nu te pot căuta de nu mă înveţi şi nici să te găsesc de nu mi te arăţi. </b>Lasă-mă să te căut dorindu-te, și să te doresc căutându-te; dă-mi să te găsesc în dragoste şi te iubesc găsindu-te. Mărturisesc, Doamne, şi aduc mulţumire, că <b>ai creat în mine acest chip al tău pentru ca să-mi amintesc de tine, să mă gândesc la tine, și să te iubesc</b>; dar imaginea aceasta a fost distrusă de viciile care au stricat-o, întunecată de fumul păcatelor, și nu mai poate face cele pentru care a fost făcută, decât dacă Tu o reînnoieşti şi o creezi din nou. Eu, Doamne, nu cutez să pătrund sublimitatea gândurilor Tale, fiindcă în nici un fel nu pot compara puterea minţii mele cu mintea Ta; însă doresc întrucâtva să înţeleg adevărul tău pe care inima mea îl crede şi-l iubeşte. Căci eu nu caut să înţeleg ca să pot crede, ci cred ca să pot înţelege. Şi chiar cred aceastea pe care Mi le-ai revelat: că dacă n-aș fi crezut, n-aş fi putut înţelege.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
„O Dumnezeul meu, m-ai da să înțeleg prea bine că eu însumi sunt camera în care locuiești, ascunzișul în care te-ai zăvorât. De aceea, bucură-te sufete al meu, știind că tot binele tău, obiectul speranței tale, îți este atât de aproape încât locuiește în tine și tu nu poți sta fără El. Ce altceva vreau mai mult și ce să mai caut în afara mea, o Doamne Dumnezeul meu, când tu m-ai învrednicit să-ți așezi împărăția în mine, să-ți stabilești locuința chiar în sufletul meu! Aici deci, în intimul sanctuar al inimii mele, vreau să te ador, să te doresc; nu voi mai merge să Te caut în afara mea.” (Sf. ioan al Crucii, Cantico Esp. 1,7 și 8) căci Tu ești deja cu Mine! Mărire Ție, mărire Ție!<span style="font-family: "calibri"; font-size: 10 5000pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,7500; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
</div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-72945635778793291452018-01-17T00:38:00.000-08:002018-01-17T02:57:19.744-08:00Ce căutăm în viață? De ce există în om dorinţa de Dumnezeu?<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 18.0pt;">NĂZUINȚA SPRE DUMNEZEU<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 14.0pt;">(CBC 27-30; GS 19-21)</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiku0Dt5E3z29vSDgjyqMxAsJtdLjvaUWKxZoA3nSeeZO8s1zpIFsh5wpyJwArV4PTWsL4pLvHCP6j88Xtt52u6EwClcTS0aWXY1p_HJSmnMgdcGgKYjnygF3OQVgLXhAVMKWJF9ADvZmeX/s1600/Ce+cautati.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="695" data-original-width="1024" height="434" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiku0Dt5E3z29vSDgjyqMxAsJtdLjvaUWKxZoA3nSeeZO8s1zpIFsh5wpyJwArV4PTWsL4pLvHCP6j88Xtt52u6EwClcTS0aWXY1p_HJSmnMgdcGgKYjnygF3OQVgLXhAVMKWJF9ADvZmeX/s640/Ce+cautati.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">De ce există în om dorinţa de Dumnezeu? De unde această căutare? Nu putea
lumea aceasta sa fie fara Dumnzeu, fara religie, biserici si preoti? Biserica
ne învață că năzuinţa spre Dumnezeu este înscrisă în inima omului; ,omul este
creat de Dumnezeu şi pentru Dumnezeu. Omul e făcut să trăiască în comuniune cu
Dumnezeu, singurul în care îşi poate afla fericirea. Omul este prin însăți
definiția lui, o ființă religioasă<i>.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Să citim paragrafele catehismului:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">27. Năzuinţa spre Dumnezeu este înscrisă în inima omului,
căci omul este creat de Dumnezeu şi pentru Dumnezeu; Dumnezeu nu încetează să-l
atragă pe om spre sine şi numai în Dumnezeu va găsi omul adevărul şi fericirea
pe care nu încetează să le caute: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 42.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Temeiul cel mai profund al demnităţii umane rezidă în chemare omului la
comuniune cu Dumnezeu. Încă de la naşterea sa, omul este invitat la dialog cu
Dumnezeu. Căci el nu există decât pentru că, fiind creat de Dumnezeu din
iubire, este susţinut neîncetat de El, din iubire; nici nu trăieşte pe deplin
după adevăr dacă nu recunoaşte în mod liber această iubire şi nu se încredinţează
Creatorului său</span></i><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">. (Gaudium et spes 19,1)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">28. De-a lungul istoriei lor şi până astăzi, oamenii
şi-au exprimat în multe feluri căutarea de Dumnezeu prin credinţe şi comportări
religioase (rugăciuni, jertfe, culte, meditaţii etc.). </span><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">În ciuda ambiguităţilor pe care le pot cuprinde, aceste forme de expresie
sunt atât de univresale, încât omul poate fi numit o fiinţă religioasă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 42.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dumnezeu a pus să locuiască pe toată faţa pământului întregul neam omenesc,
ieşit dintr-unul singur, aşezând vremurile mai dinainte rânduite şi hotarele
locuirii lor, ca ei să-l caute pe Dumnezeu încercând să-l poată cumva atinge şi
afla, deşi El nu este departe de nici unul dintre noi. Căci în El trăim, ne
mişcăm şi suntem</span></i><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> (Fapte 17, 26-28) <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">29. Dar această "relaţie intimă şi vitală care îl
uneşte pe om cu Dumnezeu" poate fi uitată, ignorată şi chiar respinsă în
mod explicit de om. Astfel de atitudini pot avea origini foarte diferite:
revolta împotriva răului din lume, ignoranţa sau indiferenţa religioasă,
grijile lumii şi preocuparea pentru avuţii, exemplul rău dat de credincioşi,
curentele de gândire ostile religiei şi, în sfârşit, atitudinea omului păcătos
care, de teamă, se ascunde de faţa lui Dumnezeu şi fuge dinaintea chemării Lui.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">30. "Să se bucure inimile celor care-l caută pe
Domnul" (Ps 105, 3). Dacă omul poate să-l uite sau să-l respingă pe
Dumnezeu, Dumnezeu în schimb nu încetează să cheme pe tot omul să-l caute, ca
să trăiască şi să găsească fericirea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dar această căutare
pretinde de la om întreg efortul inteligenţei, voinţă dreaptă, "inimă
curată" şi, de asemenea, mărturia celorlalţi care să-l îndrume în căutarea
lui Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">În această cateheză vom trata paragrafele 27-28 și prima parte a par. 30.
Urmând să ne concentrăm asupra modului de căutare a lui Dumnezeu (30b) în
cateheza următoare. Paragraful 29, dedicat problemei necredinței contemporane
va fi tratat separat. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: center;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 14.0pt;">CE CĂUTAȚI?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">In 1,36-38 În ziua următoare, Ioan stătea din nou împreună cu doi dintre
discipolii săi. Și, privindu-l pe Isus care trecea, a zis: „Iată-l pe Mielul
lui Dumnezeu!” Cei doi discipoli ai săi l-au auzit vorbind și l-au urmat pe
Isus. <b>Isus s-a întors și, văzându-i că îl urmează, le-a zis: <o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">-<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">„Ce căutați?</span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">” Ei i-au spus: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -18.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">-<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">„Rabbi – ceea ce,
tradus, înseamnă «Învățătorule» – <b>unde locuiești?</b>”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Să-i permitem Domnului să ne întrebe: ce căutați
în viață?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Viața omului e o continuă căutare frenetică</span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">, o rătăcire neîncetată, o dorință inepuizabilă, o căutare a unei semedenii
de lucruri și bunuri. Dar ce căutăm? CdA 4: În prezent, această căutare pare să
devină o cursă tumultuoasă: de a produce și a consuma, de a deține multe
lucruri și de a avea cât multe experiențe, de a căuta mereu noi impresii,
plăcere și profitul imediat, totul și repede. Dar mulți au sentimentul că
aleargă fără un scop, că se umplu de lucruri care se dovedesc a fi goale de sens.
Mulți se plâng de o sărăcire a relațiilor umane: anonimatul, înstrăinarea,
întâlnirile superficiale și instrumentalizante, marginalizarea celor mai slabi,
conflictul și delincvența. Totul contrastează cu ceea ce pare a fi cea mai
adâncă dorință: aceea de fi iubit și de a iubi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; mso-char-indent-count: .91; text-align: justify; text-indent: 10.9pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Înțeleptul a descrie foarte bine mentalitatea
materialistă dintotdeauna (Înțelepciunea lui Solomon 2,1-11 ):<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">„Scurtă şi tristă este viaţa noastră, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi nu se cunoaşte cineva care să se fi întors din
locuinţa morţilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Căci din întâmplare suntem şi după aceasta vom fi ca şi
cum nu am fi fost.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Când se stinge, trupul devine cenuşă de aruncat,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">iar duhul se împrăştie ca aerul uşor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Numele nostru va fi uitat cu timpul <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi nimeni nu-şi va mai aminti de lucrările noastre.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Viaţa noastră va trece ca urma norului <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi ca negura care se împrăştie împinsă de razele soarelui<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi îndepărtată de căldura lui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Umbră care trece este timpul nostru, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">sfârşitul nostru este fără întoarcere,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">căci este sigilat şi nimeni nu s-a întors.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Veniţi să ne bucurăm de bunurile timpului prezent<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi de făpturi să ne folosim cu toată căldura tinereţii.!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Să avem din belşug vinuri scumpe şi miresme <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi să nu lăsăm să treacă florile de primăvară<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Să ne încoronăm cu boboci de trandafir înainte ca ei să
se ofilească!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Nimeni dintre noi să nu lipsească de la petrecerile
noastre,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">peste tot să lăsăm semne ale veseliei noastre,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">căci aceasta este partea noastră şi aceasta este
moştenirea noastră!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Să-l oprimăm pe dreptul sărac, să n-o cruţăm pe văduvă<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi să nu respectăm cărunteţea îndelungată a celui bătrân!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Puterea noastră să facă legea dreptăţii,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">că ce este slab nu este de nici un folos.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Marile întrebări pe care le purtăm în suflet<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CdA 7-8: „Dar oare multele lucruri pe care le căutăm întreaga viață sunt
demne de om? N-ar trebui mai degrabă să căutăm adevărul și binele? Nutrim de
pildă astăzi o mare stimă pentru științe, pentru că ne pun în posesia puterii
de a stăpânii natura și societatea. Dar care este finalitatea pentru care ar
trebui să folosim puterea aceasta? E oare rațional să dăm atenție numai
lucrurilor care se pot vedea, atinge, calcula și controla experiemental? Nu
pierdem astfel din vedere nucleul central al persoanei: încrederea, iubirea,
frumusețea, bunătatea, bucuria, tot ceea ce face viața demnă de a fi trăită? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Trebuie să luăm în serios marile întrebări pe care le
purtăm fiecare în adâncul sufletului: Cine sunt? De unde vin? Încotro mă
îndrept? Realitatea este absurdă sau inteligibilă? Viața este un dar sau un
destin orb, un haos? De ce sunt urmărit de această sete pe care nimic, orice aș
obține, nu reușesc să mi-o potolesc? Ce așteptări pot avea și ce trebuie să fac
cu viața mea? Căci dacă vin din nimic și merg spre nimic, pare nu a fi nimic de
urmărit cu speranță și nimic de făcut, decât să mă las dus în derivă. Dacă în
schimb vin dintr-o Iubire infinită și merg spre Iubirea infinită, iată cum mi
se deschide dinainte o cale, poate dificilă, dar plină de sens.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Cine evită întrebările fundamentale fuge de sine însuși.
Cine zice: „Nu-i nimic după moarte”, știe că nu are nici o dovadă și simte
poate o angoasă nespusă. Indiferența, scufundarea în plăcerile prezentului
(hedonismul) și activismul workoholicului, sunt evadări iresponsabile, nedemne
de libertatea umană. Întrebările fundamentale care privesc sensul vieții merită
cea mai atentă reflexie. Ar fi o mare prostie să le neglijăm din
superficialitate sau indiferență.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Unde ne duce actualul progres fără precedent al
tehnologiei? Am ajuns să ne îngrijorăm de spectrul nemaiauzit până la noi al
unei catastrofe ecologice de proporții planetare, ba chiar tresărim la gândul
că beția enormei puteri la care s-a ajuns poate sfârși în autodistrugere. Are
vreun sens toată această întreprindere istorică a omenirii spre cucerirea
planetei și a spațiului, a persoanelor și subconștietului colectiv? Oare nu va
sfârși totul în ruină lăsându-ne cu un imens gol, cu o imensă deziluzie? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Într-adevăr viața umană, fără Dumnezeu, considerată doar
din perspectivă pământească, în ansablul ei pare a nu avea nici un sens. Nu are
nici fundament, nici scop. Omul e mereu pus pe treabă, zi și noapte, dar nu
poate găsi rostul a ceea ce se construiește pe pământ. Generațiile vin și se
succedă într-o mișcare interminabilă și deșartă. Ce folos are omul la urmă din
tot ce a făcut în viață? Vine, muncește și pleacă, și toate rămân la fel ca
înainte. Ce a fost odată mereț se strică și cu timpul dispare. Inutilă pare
toată osteneala omenirii de a progresa; civlizațiile, ca oamenii și popoarele,
se nasc, cresc, ajung la apogeu, apoi descresc și dispar. Ecleziastul 8,16-17: <i>Când
mi-am îndreptat inima ca să cunosc înţelepciunea şi să pătrund care este menirea
omului pe pământ, căci nici zi, nici noapte ochii lui nu văd somnul, atunci
mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, că omul nu poate să înţeleagă
toate câte se fac sub soare, dar se osteneşte căutându-le, fără să le dea de
rost; iar dacă înţeleptul crede că le cunoaşte, el nu poate să le pătrundă</i>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Este de aceea un mare mister cum munca și activitatea
umană continuă în ciuda acestei aparente lipse de sens, parcă neatinsă de
efemeritatea ei? <b>Mintea umană nu poate lucra fără rost</b>, de aceea chiar
dacă nu-l poate întrezări, omul este convins în fond că trebuie să existe un
sens al vieții per ansamblu, că realitatea în întregul ei are un sens. Trebuie
să existe un motiv pentru care binele e bine și răul trebuie evitat, pentru
care există ceva și nu e totul nimic, pentru care merită să trăiești și să te
zbați.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Omul în căutarea lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor (Religiile lumii)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CBC 28. De-a lungul istoriei lor şi până astăzi, oamenii şi-au exprimat în
multe feluri căutarea de Dumnezeu prin credinţe şi comportări religioase
(rugăciuni, jertfe, culte, meditaţii etc.). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">La marile întrebări ale vieții oamenii au căutat
răspunsuri în religii. Întreaga istorie, obiceiurile și tradițiile sunt
pătrunse și alimentate de sensul religios. Plutarh scria: <i>Dacă ai merge în
jurul lumii, ai putea găsi orașe fără ziduri de apărare, care nu au auzit de
scriere, care nu au regi, case și bogății, nu folosesc monede, nu cunosc
teatrele și stadioanle; dar nimeni nu a văzut și nici nu v-a vedea vreodată un
oraș fără temple și fără divinitate</i> ». Oamenii sunt în mod spontan
religioși, înclinând natural să recunoască dincolo de lucrurile văzute,
profane, o putere străveche, ascunsă, sau o divinitate supremă, binevoitoare
care poate răspunde nevoii omului de ocrotire și supraviețuire. Această putere
ascunsă a fost reprezentată - de umanitatea alienată de Dumnezeu din cauza
păcatului -, sub diverse forme: fie ca o energie impersonală, fie ca o
multitudine de zei și spirite, fie ca o Ființă supremă. Diferite concepții
despre divinitate au dus la apariția diverselor religii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Biserica recunoaşte în celelalte religii căutarea,
"încă în umbre şi chipuri", a Dumnezeului necunoscut dar apropiat
"deoarece El dăruieşte tuturor viaţă, suflare şi orice lucru (cf. Fap
17,25-28) şi (...) vrea ca toţi oamenii să se mântuiască (cf. 1 Tim 2,4)".
Biserica socoteşte "tot ceea ce este bun şi adevărat" în diferitele
religii "drept <b>o pregătire la Evanghelie</b> şi un dar al Aceluia care
luminează pe tot omul ca să ajungă să aibă viaţă".<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Comportamentul religios al oamenilor a căzut însă pradă
erorilor. LG 16: Foarte adesea, oamenii, amăgiţi de cel rău, au rătăcit în
gândurile lor şi <b>au schimbat adevărul lui Dumnezeu cu minciuna</b>, slujind
mai degrabă făpturii decât Creatorului, sau, trăind şi murind fără Dumnezeu în
această lume, s-au expus la disperarea absolută. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dar, î</span><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">n ciuda ambiguităţilor pe care le pot cuprinde, </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">religiile lumii arată că</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><b><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">omul </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">este</span></b><b><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> o fiinţă religioasă</span></b><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dumnezeu a pus să locuiască pe toată faţa pământului
întregul neam omenesc, ieşit dintr-unul singur, aşezând vremurile mai dinainte
rânduite şi hotarele locuirii lor, ca ei să-l caute pe Dumnezeu încercând să-l
poată cumva atinge şi afla, deşi El nu este departe de nici unul dintre noi.
Căci în El trăim, ne mişcăm şi suntem. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Fapte 17, 26-28: <i>El a făcut dintr-unul singur tot
neamul omenesc care să locuiască pe toată suprafața pământului, i-a fixat timpuri
determinate și hotare între care să locuiască pentru a-l căuta pe Dumnezeu, fie
și numai bâjbâind, și să-l găsească, deși nu este departe de fiecare dintre
noi. Căci în el trăim, ne mișcăm și suntem, cum au spus și unii dintre poeții
voștri: «Căci suntem și noi din neamul lui</i>».<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Originea și menirea omului</span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">GS 12 De-a lungul istoriei omul a formulat și formulează <u>despre sine
multe păreri</u>, diverse și chiar contrare, fie exaltându-se ca pe o normă
absolută, fie înjosindu-se până la disperare și sfârșind astfel în dubiu și în
angoasă. Profund conștientă de aceste dificultăți, Biserica, instruită de
Dumnezeu, le poate da un răspuns care <b>definește adevărata condiție a omului</b>,
îi explică slăbiciunile și, în același timp, îi oferă posibilitatea de a-și
recunoaște cu dreptate <b>demnitatea și chemarea</b>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Sfânta Scriptură ne învață că omul a fost creat „după
chipul lui Dumnezeu”, <b>capabil să-l cunoască și să-l iubească pe Creatorul
său, că a fost rânduit domn peste toate făpturile pământului </b>[Cf. Gen 1,26
Să facem pe om ... să stăpânească peste peștii mării și peste păsările cerului,
peste vite, peste tot pământul și peste toate reptilele care se târăsc pe
pământ!; Înț 2,23 Dumnezeu l-a creat pe om pentru nestricăciune, și l-a făcut
chip al eternității proprii], pentru a le stăpâni și a le folosi slăvindu-l pe
Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Într-adevăr,
Sfânta Scriptură ne învață că omul a fost creat „după chipul lui Dumnezeu”, <b>capabil
să-l cunoască și să-l iubească pe Creatorul său, că a fost rânduit domn peste
toate făpturile pământului </b>[Cf. Gen 1,26 Să facem pe om ... să stăpânească
peste peștii mării și peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și
peste toate reptilele care se târăsc pe pământ! </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><i>Dumnezeu l-a creat pe
om pentru nestricăciune, și l-a făcut chip al eternității proprii], pentru a le
stăpâni și a le folosi slăvindu-l pe Dumnezeu</i>. (</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 16px;">Înț 2,23</span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; text-indent: 21pt;">)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><i>Domnul l-a creat pe om din pământ<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">și iarăși l-a făcut să se întoarcă în el.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Le-a dat [oamenilor] zile numărate și u timp,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">le-a dat putere asupra celor care sunt pe [pământ]</span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Asemenea Lui însuși i-a îmbrăcat cu putere<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">și i-a făcut după chipul lui. A pus teamă de el în toată făptura,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">ca să stăpânească peste animale și păsări.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Le-a dat folosirea celor cinci lucrări ale Domnului,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">împărțind, le-a dăruit pe a șasea – mintea –<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">și pe a șaptea – cuvântul – ca interpret al lucrărilor sale.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Le-a dat voință, limbă și ochi, urechi și inimă pentru a cugeta.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">I-a umplut de cunoașterea înțelegerii și le-a arătat cele bune și cele
rele.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">A pus teama de el în inimile lor, ca să le arate măreția faptelor sale.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Și le-a dat să se laude cu minunile lui de-a lungul veacurilor.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Vor lăuda numele său cel sfânt, ca să povestească mărețiile faptelor lui</span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">. (<o:p></o:p></span><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 16px;">Sir 17,1-10)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">„<i>Ce este
omul de îți amintești de el, <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">sau fiul omului de îi porți de grijă? <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">L-ai făcut cu puțin mai prejos decât îngerii, <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">cu mărire și cu cinste l-ai încununat și <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">l-ai rânduit peste lucrarea mâinilor tale. <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; mso-char-indent-count: 1.75; mso-para-margin-bottom: .0001pt; mso-para-margin-bottom: 0mm; mso-para-margin-left: 2.0gd; mso-para-margin-right: 0mm; mso-para-margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Toate le-ai așezat sub picioarele lui</span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">” (Ps 8,5-7).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Omul deţine un loc unic în creaţie, pentru că dintre
toate creaturile văzute, numai omul este "capabil să-l cunoască şi să-l
iubească pe Creatorul său" (GS 12, 3); doar el este chemat <b>să
împărtăşească, prin cunoaştere şi iubire, viaţa lui Dumnezeu</b>. Cu această <b>menire
</b>a fost creat şi aceasta este raţiunea fundamentală a demnităţii sale de Om.
Persoana umană fiind înzestrată cu suflet spiritual, cu inteligenţă şi voinţă,
este încă de la zămislirea sa orânduită spre Dumnezeu şi menită fericirii
veşnice. </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Temeiul cel mai profund al demnităţii umane rezidă în
chemare omului la comuniune cu Dumnezeu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Omul există</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> pentru că, fiind creat de Dumnezeu din
iubire, este susţinut neîncetat de El, din iubire; </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">omul</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">
nu trăieşte pe deplin după adevăr dacă nu recunoaşte în mod liber această
iubire şi nu se încredinţează Creatorului său</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> (GS 19,1)</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">.
</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Omul trăieşte o viaţă pe <b>deplin umană</b> numai dacă
îşi trăieşte în mod liber și deplin relaţia cu Dumnezeu. Nimeni nu este mai om
decât Sfântul, omul unit în chip desăvârșit cu Dumnezeu, omul divinizat,
îndumnezeit, omul care este una cu Dumnezeu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dumnezeu mereu în căutarea omului (Vestea cea Bună)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CBC </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">30. "Să se bucure inimile celor care-l caută pe
Domnul" (Ps 105, 3). Dacă omul poate să-l uite sau să-l respingă pe
Dumnezeu, Dumnezeu în schimb nu încetează să cheme pe tot omul să-l caute, ca
să trăiască şi să găsească fericirea. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">D</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">orinţ</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">a</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> natural</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">ă</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> de fericire</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">este de obârşie divină; Dumnezeu </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">însuși </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">a pus-o în inima omului dorinţ</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">a</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> de fericire</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">ca să-l atragă la El, singurul care-l poate satisface</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Augustin: „<b>N</b></span><b><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">oi toţi vrem să
trăim fericiţi </span></b><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">şi în neamul omenesc nu este
nimeni care să nu fie de acord cu această afirmaţie, chiar înainte să fie pe
deplin formulată. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">C</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">um se face că te caut, Doamne? De vreme ce căutându-te, Dumnezeul meu, caut
viaţa fericită, fă-mă să </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">T</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">e caut ca sufletul meu să trăiască, fiindcă trupul meu
trăieşte din sufletul meu, iar sufletul meu trăieşte din </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">T</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">ine.</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> (CBC 1718).
Așadar, prin această dorință de fericire, Dumnezeu nu încetează să-l atragă pe
om spre sine şi numai în Dumnezeu va găsi omul adevărul şi fericirea pe care nu
încetează să le caute. S</span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">copul existenţei
umane, ţelul ultim al actelor umane</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> este</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">a răspunde chemării lui </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dumnezeu </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">de</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">a ne face părtași la </span><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">propria sa fericire. Această chemare se adresează
fiecăruia personal</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> și ne pune în faţa unor
alegeri hotărâtoare cu privire la existența noastră pământească!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> </span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Dumnezeu, cel dintâi, îl cheamă pe om. Fie că omul îl
uită pe Creatorul său, fie că se ascunde departe de Faţa lui, fie că aleargă
după idolii săi ori învinovăţeşte Divinitatea că l-ar fi părăsit, <b>Dumnezeul
cel viu şi adevărat cheamă fără încetare pe fiecare în parte.</b> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Cum îl cheamă Dumnezeu pe om? Din interiorul omului unde
s-a ascuns, din inima omului, din „adâncul ființei lui” (Ier 31,33), unde
persoana se decide sau nu pentru Dumnezeu. Acolo <b>Dumnezeu însuși a așezat
dorința de absolut, de infinit, de Dumnezeu, care niciodată nu poate fi
extirpată definitiv din om</b>. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CBC 2566-2567 Chiar
şi după ce şi-a pierdut asemănarea cu Dumnezeu datorită păcatului, omul rămâne
după chipul Creatorului său şi <b>păstrează dorul după Cel care îl cheamă</b>
la existenţă. Toate religiile dau mărturie despre această căutare esenţială a
oamenilor. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Astfel, Dumnezeu,
cel dintâi, îl cheamă pe om. Fie că omul îl uită pe Creatorul său, fie că se
ascunde departe de Faţa lui, fie că aleargă după idolii săi ori învinovăţeşte
Divinitatea că l-ar fi părăsit, <b>Dumnezeul cel viu şi adevărat cheamă fără
încetare pe fiecare în parte</b> la întâlnirea tainică de rugăciune și cheamă
întreaga omenire în Biserica Fiului său (CBC 845).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; margin-left: 21.0pt; margin-right: 0mm; margin-top: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Sf. Părinte Papa Benedict XVI-lea întrebat fiind în
octombrie 2012 despre viitorul creștinismului într-o Europă care și-a uitat
rădăcinile creștine a răspuns că are trei rațiuni pe care se întemeiază
speranța lui într-o primăvară a creștinismului: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">„Prima rațiune a speranței mele constă în <b>dorința de
Dumnezeu, căutarea lui Dumnezeu care este atât de adânc întipărită în fiecare
suflet uman încât niciodată nu poate să dispară.</b> Sigur, pentru o anumită
perioadă de timp, Dumnezeu poate fi dat uitării sau dat la o parte, sau se pot
face multe alte lucruri din acestea, dar niciodată Dumnezeu nu va dispare. Este
cert cum spunea Sf. Augustin că noi, oamenii suntem neliniștiți până când nu-l
întâlnim pe Dumnezeu. Această preocupare există și în zilele noastre. Este
speranța că omul, se va pune din nou, și astăzi, pe calea spre Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">A doua rațiune a speranței mele constă în faptul că
Evanghelia lui Isus Cristos, credința în Cristos este pur și simplu adevărată.
Și adevărul nu îmbătrânește. Sigur, și adevărul poate fi dat uitării o vreme,
pentru că s-au găsit altele, poate fi pus la o parte; dar adevărul ca atare nu
dispare. Ideologiile au un anumit timp determinat. Par puternice, irezistibile,
dar după o perioadă determinată se consumă; își pierd forța pentru că le
lipsește adevărul profund. Sunt fragmente de adevăr, dar până la urmă se
termină. În schimb, evanghelia este adevărată, și de aceea nu se termină. De
aceea, în baza acestei rațiuni <b>sunt convins că este o nouă primăvară a
creștinismului</b>.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Al treilea motiv este neliniștea care se vede în
tineretul de astăzi. Tinerii au văzut multe - ofertele ideologiilor și
consumismul- dar percep golul din toate acestea, insuficiența lor. <b>Omul a
fost creat pentru infinit. Tot ce este finit este prea puțin</b>. De aceea
astăzi ei redescoperă frumusețea creștinismului; un creștinism care nu este
ieftin, nici redus, ci radical și profund. Mereu vor fi noi treziri ale
crștinismului pentru că are fundație profundă. Așa este creștinismul. Este
adevărat, și adevărul are întotdeauna un viitor.” <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">PE SCURT <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="IT" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Năzuinţa spre Dumnezeu </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">înscrisă în inima
omului. </span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">Nu există om care să nu caute într-un fel sau altul divinitatea pentru că:<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin: 0mm; mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">(1) </span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">de la El venim, pentru El existăm</span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> și <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin: 0mm; mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">(2) </span><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">la El ne vom întoarce</span></b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">, - pentru a decide în baza a ceea ce am făcut pe pământ - dacă vom rămâne
veșnic uniți în <b>fericirea </b>Lui sau veșnic despărțiți în iad.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CBC 44. <b>Omul este, prin natură şi prin vocaţie, o fiinţă religioasă</b>.
Venind de la Dumnezeu, mergând spre Dumnezeu, omul nu trăieşte <b>o viaţă pe
deplin umană numai dacă îşi trăieşte în mod liber relaţia cu Dumnezeu</b>. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">- viața fără Dumnezeu nu este deplin umană<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">CBC </span><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">45. Omul e făcut să trăiască în comuniune cu Dumnezeu, în
care îşi găseşte fericirea: "Când voi fi întreg în tine, nu va mai exista
mâhnire şi încercare: când va fi plină de tine, viaţa mea va fi împlinită"</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"> (Sf Augustin, Conf 10, 28, 39)</span><span lang="ES" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-indent: 21.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;">- adevărata fericire a omului constă în comuniunea/unirea
cu Dumnezeu<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0mm;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-14531808765869535312017-12-07T06:50:00.003-08:002017-12-07T07:04:16.901-08:00Îndemn și rugăciune către cei plini de zel pentru credința lui Isus Cristos (Sf. Alfons M. de Liguori)<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">Îndemn către cei plini de zel pentru credința lui Isus Cristos</span></b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMA6wD-FjDsClduuifL5cv6B0wXn3jgmmANgykCTmV7ZIn6SNnzLx8vWfBYm3v4-6mRmIx8OzR3agEW0f9nNic9fZgUX1J_dlUWRhKqhSXqxiZEOHj5jzo6BIeAlrkBkOF8ixx3xZub_um/s1600/Atanasie+al+Alexandriei-+Ap%25C4%2583r%25C4%2583torul+Credin%25C8%259Bei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="860" height="297" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMA6wD-FjDsClduuifL5cv6B0wXn3jgmmANgykCTmV7ZIn6SNnzLx8vWfBYm3v4-6mRmIx8OzR3agEW0f9nNic9fZgUX1J_dlUWRhKqhSXqxiZEOHj5jzo6BIeAlrkBkOF8ixx3xZub_um/s640/Atanasie+al+Alexandriei-+Ap%25C4%2583r%25C4%2583torul+Credin%25C8%259Bei.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Atanasie al Alexandriei- Apărătorul Credinței</td></tr>
</tbody></table>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Sf. Alfons Maria de Liguori<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<i>Adevăruri de Credință</i>, Napoli, 1767<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Oh credincioși, voi cei care-l iubiți pe Isus Cristos, priviți persecuția pe care o suferă Biserica de la atât de mulți necredincioși care, nemulțumindu-se cu faptul de a se pierde singuri, caută prin scrieri și prin discursuri să-i pervertească și pe alții, ca să-i aibă de tovarăși în pierzarea lor; și de aceea se ostenesc să răspândească pretutindeni, până-n Italia noastră, cărțile lor ciumate, care odată citite de sărmanii tineri fie din curiozitatea de a auzi lucruri noi, fie din dorința de a avea o mai mare libertate în revolta lor se îmbuibă de veninul din ele și astfel, se lasă apoi duși fără reținere în tot felul de vicii. Ah, voi care ardeți de zel pentru binele credinței, adunați-vă toate puterile, predicând, avertizând, instruind și strigând, cu scopul de a extirpa această mare ciumă din lume. Poate o să-mi spuneți că pentru aceasta nu sunt suficiente puterile omenești. Aveți dreptate, așa este: aici este nevoie de intervenția brațului divin. Dar pentru asta o să stăm oare pasivi, rezumându-ne la a observa și a deplânge pagubele atât de deplorabile aduse Bisericii, fără a face nimic? <b>Dacă nu suntem noi capabili să remediem situația, prea bine ne poate face astfel Dumnezeu, care este atotputernic.</b> Dar Dumnezeu vrea să fie rugat. El a promis că-l va asculta pe cel ce îl roagă. Iată așadar ceea ce putem și trebuie să facem: la predici, la avertismente, la cateheze și la strigăte să adăugăm rugăciunile către Dumnezeu, implorându-l neîncetat, și cumva deranjându-l cu lacrimile noastre, pentru ca El în mila Sa, <b>să pună capăt masacrului sufletelor</b>, care pe aceste căi în timpurile prezente îl face iadul. Să-l rugăm, așadar și să-i spunem împreună cu David: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Rugăciune pentru binele Sfintei Biserici<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i>Deus virtutum, ostende faciem tuam, et salvi erimus:</i> Dumnezeul puterilor, întoarce fața Ta binevoitoare spre noi și salvează-ne. <i>Vineam de Aegypto transtulisti, reiecisti gentes, et plantasti eam:</i> Tu ai alungat idolatria din lume, și ți-ai plantat via Sfintei Tale Biserici. <i>P</i><i>lantasti radices eius, et implevit terram</i><i>: </i>și ai implantat rădăcinile ei atât de bine încât vredința învățată de Biserică a fost o vreme îmbrățișată în toate părțile lumii, astfel încât să se vadă bine cum este adorată crucea lui Isus Cristos și să fie învederată această prezicere, că sfânta Ta credință urma să umple întregul pământ. <i>Dar apoi exterminavit eam aper de sylva, et singularis ferus depastus est eam</i>: erezia, fiara feroce ieșită din pădurea infernului, a devastat-o; și crescând exterminarea în secolele următoare, iată că în prezent, cu excepția câtorva regate din Europa, în toate celelalte <b>nu se poate spune că domnește credința, ci domnește fie necredința fie erezia</b>. Și ceea ce acum este și mai rău, și motiv pentru care plânge și mai cu amar Biserica, este să vadă cum, chiar și în acele regate în care credința rămăsese neatinsă, se vede persecutată de necredincioși. <i>Deus virtutum, convertere, respice de coelo, et vide, et visita vineam istam:</i> Oh, te rugăm, întoarce-Te, și privește din cer cât de devastată este via Ta! <i>Vide, et visita vineam istam, et perfice eam, quam plantavit dextera tua</i>: Privește-o, viziteaz-o și repar-i Tu pagubele pe care i le-au făcut și încă i mai fac dușmanii ei, <b>cei care disprețuiesc și i-au în derâdere totul, Biserica Ta, Scripturile Tale, poruncile Tale, maximele Tale și pe scurt, adevărurile Tale</b>. Amintește-ți că a fost plantată de mâinile Tale. <i>Et super filium hominis, quem confirmasti tibi.</i> Amintește-ți, veșnice Părinte, că Fiul Tău Preaiubit pentru a Te asculta, și pentru a forma această vie după voia Ta, s-a făcut fiu al omului și a plantat-o cu sudoarea și cu ostenelile întregii Sale vieți. Pentru iubirea lui Isus, Fiul Tău, te rugăm să ne auzi, <i>ut ecclesiam tuam sanctam regere et conservare; utque inimicos sanctae ecclesiae humiliare digneris, te rogamus, audi nos.</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Și Tu, Cuvântule Întrupat, Mântuitorul lumii, care ai câștigat cu moartea Ta mântuirea sufletelor, cum îi poți vedea pe acești oameni atât de lipsiți de recunoștință, încât nu doar refuză să Ți se supună și să te iubească, ci ajung chiar să nege moartea și Patimile pe care le-ai suferit pentru ei? Tu întotdeauna te preocupi de binele lor; și ei zic că nu Te gândești la ei nici măcar o clipă! Tu i-ai creat nemuritori ca să ajungă veșnic fericiți; iar ei fac tot ce le stă în putință ca să se convingă că sunt muritori, ca să poată trăi în vicii fără nici o piedică, făcându-se astfel veșnic nefericiți! Oh, pentru meritele vieții și morții Tale <i>t</i><i>uis famulis subveni, quos pretioso sanguine redemisti</i><i>, vino în ajutorul </i>slujitorilor Tăi și nu permite ca impietatea dușmanilor Tăi să triumfe spre pierzarea unui număr atât de mare de suflete pe care le-ai răscumpărat cu Sângle Tău: <i>Dominare in medio inimicorum tuorum.</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Către Tine ne îndreptăm, o Regină a Cerului, Marie, care fiind creatura cea mai iubită de Dumnezeu, ești cea care îi iubește cel mai mult Biserica. Oh, angajează-te Tu să o scapi de pagubele acestea, din starea la care vezi că a fost redusă acum, fiind combătută chiar de fiii ei. Rugăciunile Tale, pentru că sunt rugăciuni de mamă, obțin ceea ce cer de la Dumnezeul care Te iubește atât de mult. Roagă-Te așadar, roagă-Te pentru Biserica Fiului Tău, dobândește lumină mulțimii de necredincioși care o persecută, și obține tărie credincioșilor ca să nu fie copleșiți de insinuările lor, și astfel să rămână pierduți în ruina lor. <o:p></o:p></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-63328712832009662192017-12-05T05:26:00.000-08:002017-12-05T05:37:09.012-08:00Ce înseamnă a crede? Fundamentele credinței creștine<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: center; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 0,0000pt;">
Cateheza 05<o:p></o:p></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: center; text-autospace: ideograph-numeric;">
<b><span style="font-size: large;">CE ÎNSEAMNĂ „A CREDE”</span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: center; text-autospace: ideograph-numeric;">
(CBC 26-184)<o:p></o:p></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: center; text-autospace: ideograph-numeric;">
<br />
<b>Fundamentele credinței creștine</b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWhnM9TXUFarXLSE76qBHAAOXgSMJcXB38u73HeRZkTwtICgQ3HGjq13dgHDexP5vdCgjeeqkWX00bGVNHs9kYirB3i4dtZvGc8RNQFKO58XoPQqaOhVkUh3e3Az__IOwkNWJemRiJQG-q/s1600/RESURRECTION-JESUS.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1600" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWhnM9TXUFarXLSE76qBHAAOXgSMJcXB38u73HeRZkTwtICgQ3HGjq13dgHDexP5vdCgjeeqkWX00bGVNHs9kYirB3i4dtZvGc8RNQFKO58XoPQqaOhVkUh3e3Az__IOwkNWJemRiJQG-q/s640/RESURRECTION-JESUS.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>SECȚIUNEA I: BAZA PRIMULUI PILON</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>CE ÎNSEAMNĂ „A CREDE”</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Ce presupune asumarea credinței creștine?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
CBC 26. „Când ne mărturisim credinţa, începem prin a spune: "Cred" sau "Credem". <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Înainte de a mărturisi credinţa Bisericii aşa cum este expusă în Crez, să ne întrebăm, aşadar, ce înseamnă "a crede". <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Credinţa este răspunsul omului dat lui Dumnezeu care i se revelează şi i se dăruieşte, aducând în acelaşi timp un belşug de lumină omului aflat în căutarea sensului ultim al vieţii sale. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Pot să pun întrebări dificile cu privire la credința Catolică? Da, este bine să se pună cât mai multe întrebări despre credință așa cum Isus însuși făcea: îi asculta și le punea întrebări (Lc 2,46-47). Cateheza are această formă dialogică. A întreba este foarte important pentru că Isus ne spune: <i>Împărăția lui Dumnezeu este asemenea unei comori ascunse într-un ogor</i> (Mat 14,44). Trebuie să muncim să descoperim tainele Împărăției cerurilor, iar aceasta implică ridicarea de întrebări și reflexia pentru a discerne răspunsul corect. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Prezentăm în continuare pe scurt și sub formă de întrebări și răspunsuri, structura Secțiunii I a Catehismului (Baza Pilonului I). O privire de ansamblu asupra fundamentelor credinței Bisericii Catolice. Urmând ca în catehezele următoare să aprofundăm întrebările și să detaliem răspunsurile.<i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Capitolul 1</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Omul este „capabil” de Dumnezeu (CBC 27-49)</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Căutarea lui Dumnezeu și cunoșterea lui Dumnezeu</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Întrebare: De ce există în om dorinţa de Dumnezeu? De unde această căutare, această năzuință spre Dumnezeu? Nu putea lumea aceasta sa fie fara Dumnzeu, fara religie, biserici si preoti? <br />
Răspuns: Năzuinţa spre Dumnezeu este înscrisă în inima omului, căci omul este creat de Dumnezeu şi pentru Dumnezeu. Omul e făcut să trăiască în comuniune cu Dumnezeu, în care îşi găseşte fericirea. <i>Pentru tine ne-ai creat şi neliniştită e inima noastră până ce nu-şi află odihna în tine. </i>Omul este prin definitie o fiinta religioasa<i>.</i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum il putem cunoaste pe Dumnezeu? Există o cale de-al cunoaște accesibilă omului? Că multi se indoiesc chiar ca mai există! Omul il poate cunoaste pe Dumnezeu ? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Omul e înzestrat cu facultăţi care îl fac capabil să cunoască existenţa unui Dumnezeu personal. Omul, chiar si numai cu lumina raţiunii, cercetând creația, lumea si pe el insusi, poate ajunge la certitudinea existenţei lui Dumnezeu, a unei realităţi care este cauza primă şi scopul ultim a toate "şi pe care toţi îl numesc Dumnezeu.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dacă este posibilă cunoașterea prin rațiune a lui Dumnezeu, de ce așa de mulți nu-l cunosc deloc? De ce atât de mulți oameni nu au o relație cu Dumnezeu sau chiar nici nu cred în El? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Această "relaţie intimă şi vitală care îl uneşte pe om cu Dumnezeu" poate fi uitată, ignorată şi chiar respinsă în mod explicit de om. Astfel de atitudini pot avea origini foarte diferite: revolta împotriva răului din lume, ignoranţa sau indiferenţa religioasă, grijile lumii şi preocuparea pentru avuţii, exemplul rău dat de credincioşi, curentele de gândire ostile religiei şi, în sfârşit, atitudinea omului păcătos care, de teamă, se ascunde de faţa lui Dumnezeu şi fuge dinaintea chemării Lui la lumină pentru că faptele lui sunt rele. Însă omul care caută adevărul, poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu, atunci când îl caută din tot sufletul, cu toată mintea, cu voinţă dreaptă, și inimă curată.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Este suficientă numai lumina raţiunii pentru a cunoaşte misterul lui Dumnezeu? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
R: În viziunea Bisericii, omul nu poate intra singur în adâncul misterului divin. De aceea este necesară revelația lui Dumnezeu. Totuși Biserica învaţă că Dumnezeul unic și adevărat poate fi cunoscut cu certitudine prin lucrările sale.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum se poate vorbi despre Dumnezeu, daca stim atat de putine despre El și cunoașterea lui este așa de dificilă? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Cunoaşterea noastră despre Dumnezeu este limitată, limitat este şi limbajul nostru referitor la Dumnezeu. Nu putem vorbi despre Dumnezeu decât pornind de la creaturi şi după modul nostru omenesc de a cunoaşte şi de a gândi. Putem vorbi totuși despre Dumnezeu realmente pornind de la multiplele însușiri ale creaturilor, chiar dacă limbajul nostru este limitat și imperfect.<b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<b> </b><b> </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Capitolul 2</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Revelația divină (CBC 50-141)</b><br />
Dumnezeu vine în întâmpinarea omului care-l caută<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Prin raţiunea naturală, omul îl poate cunoaşte pe Dumnezeu cu certitudine pornind de la lucrările lui. Dar există un alt ordin de cunoaştere, la care omul nu se poate ridica prin propriile forţe, şi anume acela al Revelaţiei divine. Printr-o hotărâre total liberă, Dumnezeu se revelează şi se dăruieşte omului. O face revelându-şi misterul, planul său binevoitor, făcut din veşnicie, în Cristos, în favoarea tuturor oamenilor. El îşi revelează pe deplin planul trimiţându-l pe Fiul său preaiubit, Domnul nostru Isus Cristos, şi pe Spiritul Sfânt (CBC 50).</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ce ne revelează Dumnezeu? <br />
R: Planul lui Dumnezeu cel din veci ascuns. "I-a plăcut lui Dumnezeu, în bunătatea şi înţelepciunea sa, să se dezvăluie şi să facă cunoscut misterul voinţei sale: prin Cristos, Cuvântul făcut trup, oamenii pot ajunge la Tatăl în Spiritul Sfânt şi se fac părtaşi la firea dumnezeiască". (CBC 51; Dei Verbum 21)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum s-a revelat pe Sine Dumnezeu oamenilor?</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Sfânta Scriptură ne descrie etapele revelației prin care Dumnezeu s-a revelat omului comunicându-i treptat misterul său prin fapte şi cuvinte, de la începuturile creației omului, încheind un legământ veșnic cu Noe, cu Avraam și cu poporul său Israel prin Moise. Isus Cristos este plinătatea Revelației. Dumnezeu a spus totul în Cuvântul său întrupat și nu va mai fi o altă revelație.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Cum s-a transmis conținutul acestei revelații? A ajuns revelatia Cuvântului lui Dumnezeu nealterată până la noi? <br />
R: Dumnezeu "vrând ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să ajungă la cunoaşterea adevărului" (1 Tim 2, 4), adică a lui Cristos Isus, a hotărât ca, Cristos să fie vestit tuturor popoarelor şi tuturor oamenilor şi astfel Revelaţia să ajungă până la marginile lumii. Astfel a hotărât în marea sa bunătate să se păstreze neatins în veci şi să se transmită tuturor generaţiilor conținutul revelației. (CBC 74)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Cum a ajuns revelația nealterată până la noi? <br />
R: "Propovăduirea apostolică, inițial realizată prin viu grai, a fost mai apoi exprimată și în scrierile inspirate (ale Noului Testament); această propovăduire - numită Tradiție Apostolică - trebuia să se păstreze printr-o succesiune neîntreruptă până la sfârşitul veacurilor". De aceea, pentru ca Evanghelia să se păstreze de-a pururi întreagă şi vie în Biserică, apostolii i-au lăsat ca urmaşi pe episcopi, încredinţându-le "propria misiune de a învăţa". Această transmitere vie, de la om la om, prin succesiunea apostolică, săvâşită în Spiritul Sfânt, este numită Tradiţie întrucât e distinctă de Sfânta Scriptură, deşi e strâns legată de ea. (Inițial riturile și anumite puncte ale credinței nu se puneau în scris, ci se transmiteau de la maestru la ucenic, de la episcop la preot, prin viu grai). (CBC 77-78)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "wingdings";"><br /></span>Nu trebuie să ne bazăm numai pe Biblie ci si pe Tradiție? <br />
R: Tradiția și Scriptura curgând din același izvor dumnezeiesc (Isus Cristos și Apostolii lui), și formând o unitate, trebuie primite şi venerate cu egală iubire şi consideraţie. Biserica își găsește certudinea nu mai în Sfânta Scriptură.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<u><br /></u></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
De unde știm că ceea ce spune Biserica astăzi despre Biblie este ceea ce a spus dintotdeauna? Cum putem avea siguranța că interpretarea Tezaurului Credinței este cea corectă?<br />
R: Întru cât Spiritul Sfânt asistă Biserica în calea ei spre Nunta Mielului, înţelegerea credinţei poate creşte în viaţa Bisericii de la un secol la altul. Există așadar o evoluție de-a lungul secolelor a înțelegerii și formulării doctrinei primite de la Apostoli. Dar, pentru a nu pierde adevărul pe cale prin această evoluție, Cristos a dăruit Bisericii odată cu succesiunea episcopală, o carismă sigură a adevărului (Dei Verbum 8). De aceea, misiunea de a interpreta în mod autentic Cuvântul lui Dumnezeu scris (Biblia) sau transmis (Tradiția Apostolică) a fost încredinţată numai Magisteriului viu al Bisericii, a cărui autoritate se exercită în numele lui Isus Cristos", adică episcopilor aflaţi în comuniune cu urmaşul lui Petru, episcopul Romei. (CBC 85)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Care este mesajul central al Bibliei? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Prin toate cuvintele Sfintei Scripturi, Dumnezeu nu spune decât un singur Cuvânt, Cristos, Cuvântul său unic, în care se exprimă pe sine în întregime. De aceea Biserica a venerat întotdeauna dumnezeiasca Scriptură, după cum venerează şi Trupul Domnului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Pe ce bază susținem că Biblia ne învață adevărul, întru cât a fost totuşi scrisă de oameni limitați ca şi noi?<br />
R: Dumnezeu este Autorul Sfintei Scripturi. El i-a inspirat pe autorii omeneşti ai cărţilor sacre, care de aceea învață numai adevărul; ele transmit cu certitudine, cu fidelitate şi fără eroare adevărul pe care Dumnezeu, pentru mântuirea noastră, l-a voit consemnat în Scrierile sacre.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum să citim Sfânta Scriptură în așa fel încât să o înțelegem? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Nimeni nu poate înțelege fără un îndrumător (vz. Famenul etiopian). Principalul principiu al interpretării corecte: "Sfânta Scriptură trebuie citită şi interpretată întru acelaşi Spirit în care a fost scrisă”. Spiritul Sfântul este interpretul autentic al Scripturii. Dar cine poate spune că are cu certitudine pe Spiritul Sfânt? Magisteriul Bisericii a primit misiunea interpretării corecte și asistența sigură a Spiritului Sfânt.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Care sunt aceste cărți sacre? <br />
R: Canonul biblic este lista integrală a Cărților Sfinte (46 Vechiul Testament și 27 Noul Testament). </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cine a stabilit lista cărților sacre și pe ce bază? <br />
R: Biserica a putut discerne ce scrieri trebuie numărate printre Cărţile Sfinte datorită Tradiţiei apostolice. Canonul s-a fixat în secolul IV. Au rămas în listă cărțile canonului iudaic pentru Vechiul Testament, iar pentru Noul Testament cărțile care au fost scrise de Apostoli sau de ucenicii lor direcți (Marcu, Luca). Au fost eliminate cărțile a căror proveniență era nesigură.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cât de importantă este Biblia în viața creștinului ?</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Cuvântul lui Dumnezeu, este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea oricărui om care crede. De aceea creştinii trebuie să aibă acces larg la Sfânta Scriptură. Biserica "îndeamnă foarte stăruitor pe toţi creştinii (...) ca, prin citirea deasă a dumnezeieştilor Scripturi, să-şi însuşească ''înalta cunoaştere a lui Isus Cristos'' (Fil 3, 8). Căci ''necunoaşterea Scripturilor înseamnă necunoaşterea lui Cristos'' (Sf. Ieronim)". <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<b> </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Capitolul 3</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b>Credința, răspuns la revelație (CBC 142-184)</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Prin Revelaţia sa, "Dumnezeu cel nevăzut, în belşugul iubirii sale, se adresează oamenilor ca unor prieteni şi intră în relaţie cu ei pentru a-i chema şi a-i primi la împărtăşire cu El". (CBC 142)</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-list: l2 level1 lfo3; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Cum răspunde omul lui Dumnezeu care i se revelează? <br />
Răspunsul adecvat dat acestei chemări este credinţa: Doamne, <b>eu Te cred, noi Te credem!</b> <b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Ce este credința? Ce înseamnă pentru om a crede în Dumnezeu? (CBC 144-165)<b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Prin credinţă, omul îşi supune în întregime lui Dumnezeu mintea şi voinţa (obediența credinței). A asculta în credinţă înseamnă a te supune în mod liber Cuvântului ascultat, pentru că adevărul lui este garantat de Dumnezeu, Adevărul însuşi. A crede în Dumnezeu înseamnă a te încrede în El și a-ți da adeziunea la toate adevărurile revelate <b>pentru că Dumnezeu este Adevărul</b>. Pentru creştin, a crede în Dumnezeu înseamnă în mod inseparabil a crede în Isus Cristos, Acela pe care Dumnezeu ni l-a trimis și pe care ne-a spus să-l ascultăm.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dar este vrednică de un om o astfel de atitudine de obediență mentală, nu este sub demnitatea umană? <br />
R: Credința este cea mai rezonabilă atitudine a a căutătorului adevărului. E vrednic şi drept să te încrezi total în Dumnezeu şi să crezi în mod absolut ceea ce spune El. Ar fi zadarnic şi fals să-ţi pui o astfel de credinţă într-o făptură limitată. Credinţa este cea mai sigură formă de cunoaştere, mai sigură decât orice cunoaştere umană, pentru că se întemeiază pe însuşi Cuvântul lui Dumnezeu, care nu poate minţi. </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Şi când contrazice credința cu ştiința? Nu pot exista contradicții între credință și știință pentru că ambele își au originea în unul și același Dumnezeu. Contradicțiile sunt aparente; fie știința consideră adevăr ceea ce e doar o ipoteză, fie oamenii religioși susțin ceva ce Dumnezeu nu a spus.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Atunci de ce așa de mulți nu cred? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Credința este un dar de la Dumnezeu venit la noi prin Biserică, și nu e posibilă decât prin harul şi ajutoarele interioare ale Spiritului Sfânt. Credința este liberă. Și pentru a rămâne meritorie, nimeni nu poate fi constrâns să îmbrăţişeze credinţa împotriva voinţei proprii. Actul prin care intelectul își dă consimțământul la adevărurile dumnezeiești trebuie să fie liber. Dumnezeu îi cheamă pe oameni dar nu-i constrânge. Legatura lui Dumnezeu cu omul este o relatie conjugală. De aceea credința, asemenea iubirii, poate fi respinsă de om. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
De ce avem nevoie de credință? </div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
R: Fără credință nu putem fi plăcuți lui Dumnezeu și nici nu putem dobândi viața veșnică fără ea. Credinţa este necesară pentru mântuire. "Cel care va crede şi va fi botezat se va mântui; cel care nu va crede va fi osândit" (Mc 16, 16). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-list: l3 level1 lfo4; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
Nu este suficient să am propria mea credință?<b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
R: Credinţa noastră, personală, nu este un act izolat. Nimeni nu poate să creadă singur, după cum nimeni nu poate să trăiască singur. Nimeni nu şi-a dăruit singur credinţa, după cum nimeni nu şi-a dăruit singur viaţa. Credinciosul a primit credinţa de la alţii, de la Biserică, şi trebuie să transmită altora nealterată aceeași credință a Bisericii.<o:p></o:p>CBC 166.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-right: 0,0000pt; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Care este credința Bisericii și unde o găsesc? <br />
R: Credința Bisericii este credința mărturisită de episcopii adunaţi în Conciliu sau de adunarea liturgică a celor credincioşi. În primul rând Biserica este cea care, pretutindeni, îl mărturiseşte pe Domnul şi cu ea şi în ea suntem atraşi şi aduşi să mărturisim şi noi: "Eu cred", "Noi credem". Credința Bisericii este exprimată pe scurt în Simbolul de credință.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
De ce este nevoie de un Simbol de credință? <br />
R: Noi nu credem în formule, ci în realităţile pe care ele le exprimă şi pe care credinţa formulată ne îngăduie să le "atingem", să le asimilăm, să le transmitm mai departe. Comuniunea în credinţă are nevoie de un limbaj comun al credinţei, normativ pentru toţi şi unindu-i în aceeaşi mărturisire a credinţei. Aşa cum o mamă îi învaţă pe copiii ei să vorbească şi prin însuşi acest fapt să înţeleagă şi să comunice, Biserica, Maica noastră, ne învaţă limbajul credinţei, rezumat organic și articulat în Crez.</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Există o singură credință sau mai multe? <br />
R: Credința Bisericii este una singură. Sf. Irineu din Lyon: „Biserica, deşi răspândită în lumea întreagă până la marginile pământului, primindu-şi de la apostoli şi de la ucenicii lor credinţa (...) păstrează cu grijă [această propovăduire şi credinţă] şi, ca şi cum ar locui într-o singură casă, crede în ea în acelaşi fel, într-un suflet şi într-o inimă, şi le propovăduieşte, le învaţă şi le transmite într-un glas, ca dintr-o singură gură". "Într-adevăr, chiar dacă limbile sunt felurite în lume, conţinutul Tradiţiei este unul şi acelaşi. Şi nici Bisericile care sunt în Germania nu au altă credinţă sau altă Tradiţie, nici cele care sunt la iberi, nici cele care sunt la celţi, nici cele din Orient, din Egipt, din Libia, nici cele care se află în centrul lumii...". "Aşadar, mesajul Bisericii este veridic şi trainic, pentru că ea arată lumii întregi o singură cale de mântuire.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 21,0000pt; margin-right: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo2; mso-pagination: widow-orphan; mso-para-margin-left: 0,0000gd; mso-para-margin-right: 0,0000gd; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-89038647464719750822017-11-29T00:20:00.000-08:002017-11-29T00:31:54.123-08:00Remediul insuficientei catehizări (2) - educația creștină a copiilor<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3VuoMftPkortOMl6L4VNeZIAg7QjYTvvrPnqZOeqxKFvn-Yafuh88B6VCXhmIi-rIAGObGiWCtezj4YZt0WGhWYb0DCnev5NfLV7WXo6Ex7zbJJzE1DJ-4U87LM9XbL_An7mjzBbQCEnK/s1600/Calasanctius+shows+the+Virgin+to+the+children.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="477" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3VuoMftPkortOMl6L4VNeZIAg7QjYTvvrPnqZOeqxKFvn-Yafuh88B6VCXhmIi-rIAGObGiWCtezj4YZt0WGhWYb0DCnev5NfLV7WXo6Ex7zbJJzE1DJ-4U87LM9XbL_An7mjzBbQCEnK/s640/Calasanctius+shows+the+Virgin+to+the+children.jpg" width="396" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">Luis de Granada, <i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>, Capitolul II, 3</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: x-small;">Lectură suplimentară la <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-04-noi-oamenii-moderni-si.html">Cateheza 4 - Noi, oamenii moderni, și Catehismul</a></span></div>
<br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Al doilea remediu la care mă gândesc este ca în cazul în care părinții nu au capacitatea de a-și învăța copiii, cel puțin să caute un om căruia să-i încredințeze și care să-i învețe ceea ce trebuie să știe creștinul. O persoană care cu doctrina și cu exemplul să-l ducă pe calea adevărului și să-l îndrăgostească de el și mai ales să-l învețe să simtă binefacerea răscumpărării pe care au primit-o de la Fiul lui Dumnezeu, precum și marea și excesiva iubire cu care îi iubește Dumnezeu încă înainte de nașterea lor și cât i-ar iubi pentru totdeauna dacă se vor păstra în acea curăție pe care El le-a împărtășit-o prin Sângele Său. Acestea cu ușurință le va putea face învățătorul dacă are zel, pentru că nimic nu se lasă îndreptat mai ușor decât plantele tinere, dacă sunt cu pricepere îndrumate.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Al treilea lucru care se cere după aceea, este ca părinții să facă tot ce le stă în putință să-i îndepărteze încă din copilărie pe copiii lor de tovărășiile rele și dăunătoare și să-i ducă înspre cele bune, refuzând să urmeze sfatul vanității pe care-l urmează de obicei lumea, căutând numai pe cei egali sau mai avantajați și respectați și fugind de virtutea celor de mai de jos, ca să fugă de starea de inferioritate. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Părinții trebuie să aibă grijă în mod cu totul special ce cărți citesc copiii lor, atât la școală cât și în afara ei, pentru ca în nici un fel să nu ajungă să aibă în mâini, sau să audă de la alții lucruri citite din cărți în care se găsesc materiale dezonorante și deșarte. Pentru orice vârstă sunt acestea dăunătoare, dar cu atât mai mult pentru copii, căci nimic nu rămâne înscris în afectivitate și în memorie mai mult decât cele comunicate la primă vârstă; odată auzite în fragedă copilărie, acestea rămân imprimate ca niște imagini în ceara moale, și niciodată după aceea nu mai pot fi șterse. Vârsta ajunsă deja la experiență și confirmată în virtute poate citi mai în siguranță cărți, deși unele sunt de așa natură că nimeni nu ar trebui să le ia în mâini. Dar celor care abia încep să deschidă ochii în lumea aceasta nu li se poate administra o otravă mai tare decât ai lăsa să citească ceea ce acum vedem că în mod obișnuit se folosește. E lucru de mirare că se arată sârguință în republică pentru a evita tot felul de lucruri din partea cărora se poate suferi puțină pagubă, dar pentru cărțile pe care le au de citit creștinii poarta este deschisă și nu se caută a se pune capăt deșertăciunii acesteia și nici pagubei care ne vine din ea. Sincer, văd cărți pe care a le aproba cred că este păcat public. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Las acum această problemă, care este de mai mare importanță decât pare, și afirm că părintele care își vrea copilul creștin trebuie să caute ca în casă și la școală să-și dezlege limba cu numele și laudele lui Dumnezeu și a lui Isus Cristos Fiul Său, Răscumpărătorul și Domnul oamenilor; acesta să-i fie primul exercițiu al memoriei sale. Să caute apoi ca niciodată să nu citească și să nu audă altceva decât laudele aduse virtuții și faptelor creștine, îndemnuri și eforturi spre aceasta, blamări ale păcatelor și viciilor, și alte lucruri care să cultive ura față de ele, și ca mai înainte de a înțelege ce sunt acestea să fie deja obișnuit să le dezaprobe și să le ocărască. Și, în sfârșit, să caute ca în tot ceea ce va citi și va fi învățat, să se urmărească formarea unui suflet generos, disprețuitor a tot ceea ce stimează lumea, și apreciator numai al virtuții și a ceea ce Dumnezeu face pentru ai săi și ai săi pentru El. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dacă s-ar gândi creștinii la ziua în care vor fi judecați împreună cu păgânii și la cum se va dezvălui atunci sârguința cu care și-au educat aceia copiii, educându-i numai pentru virtuți și activități politice, și la eforturile depuse acum de părinții care susțin că își educă copiii pentru a fi creștini, cred că aceștia ar avea motive întemeiate ca încă de pe acum să să se pună pe tremurat. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Mulți se vor scuza zicând că ei ar fi făcut tot ceea ce am spus dacă ar fi avut posibilitatea și timpul pentru așa ceva, și că le-au lipsit ambele. Că își câștigă pâinea muncind pe brațe, că au fost nevoiți să-și educe copii în aceeași profesie și că din acest motiv au fost - cumva în mod forțat - atât de ocupați că n-au mai avut spațiu și pentru studierea acestor doctrine. Le-aș putea foarte bine răspunde unora ca aceștia întrebându-i dacă există vreo activitate care-l scutește pe om să fie creștin sau să știe ceea ce este necesar pentru a fi creștin. De asemenea i-aș putea întreba dacă este adevărat că nu le mai rămâne timp pentru activitățile persoale, sau pentru hobby-uri, sau pentru deșertăciuni, sau pentru distracții, joacă, plimbare și cârcoteală. Căci, dacă le rămâne pentru acestea, cum de le lipsește pentru cealaltă? Numai să iubească ei viața creștină, și atunci nu vor mai zice niciodată că au renunțat la ea din lipsă de timp. Lungimea acestei preocupări ține mai mult de inimă decât de zile. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-71587841852721783902017-11-27T11:19:00.002-08:002017-11-27T11:42:38.286-08:00Remediul insuficientei catehizări (1)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilnvgg9htrvrsKW0VT9z3QBu_Ru43IVx-2qmuXpCIWYGpgporpOZP2drWXKEUdkWg6yi2VnNqLGbIX825xfdOk5ZKQ-RFRP_bvxzV0sJdRJVj523K4iPqsfeuHvqqrN_viRM6_NqauxrwG/s1600/bellini+sermon+of+st+mark+at+alexandria.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="550" data-original-width="1239" height="284" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilnvgg9htrvrsKW0VT9z3QBu_Ru43IVx-2qmuXpCIWYGpgporpOZP2drWXKEUdkWg6yi2VnNqLGbIX825xfdOk5ZKQ-RFRP_bvxzV0sJdRJVj523K4iPqsfeuHvqqrN_viRM6_NqauxrwG/s640/bellini+sermon+of+st+mark+at+alexandria.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: x-small;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: x-small;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: x-small;">Luis de Granada, <i>Compendiul Doctrinei Creștine</i>, Capitolul II, 2</span><br />
<span style="font-size: x-small;">Lectură suplimentară la <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-04-noi-oamenii-moderni-si.html">Cateheza 4 - Noi, oamenii moderni, și Catehismul</a></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Acum putem înțelege cum trebuie să ne folosim de această doctrină cerească, ca să nu o citim, nici să o cunoaștem degeaba. Și anume, de <b>misterele credinței</b> trebuie să ne apropiem pentru a ne înclina inima spre iubirea și frica de Dumnezeu, spre recunoștința pentru binefacerile lui și spre supunerea față de poruncile lui. De <b>doctrina poruncilor</b> trebuie să ne folosim pentru a-i înțelege voința și pentru a ști în ce anume îi putem plăcea sau displăcea. Iar de <b>rugăciune și de sacramente </b>trebuie să ne folosim cu scopul de <b>a dobândi spiritul, puterile și harul</b> cu care să <b><u>putem </u></b><b>transpune în faptă</b> tot ceea ce poruncește legea. Astfel nu ne va lipsi nimic din cele necesare pentru împlinirea și desăvârșirea vieții creștine.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Aceasta este învățătura pe care Biserica Catolică a învățat-o încă de la începuturi, cu cea mai mare grijă. Acesta era conținutul predicării în vremurile acelea și despre aceasta se trata în reuniunile publice și particulare. Aceasta este suma și sinteza a tot ceea ce se găsește semănat prin Sfintele Scripturi, profetizat în multe feluri, ascuns sub mari mistere, declarat în Evanghelie prin gura Fiului lui Dumnezeu, confirmat prin minuni și lucrări atot înfricoșătoare. De această învățătură trebuie apropiați și cu ea trebuie mântuiți profunzii și foarte pregătiții savanți, și tot aceste cuvinte trebuie să le știe - dacă nu vor să se piardă - cei neînvățați și simplii muncitori. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Când mă gândesc la marile adversități care s-au abătut asupra Creștinătății din pricina marilor noastre păcate, la orbirea pe care a reușit să o strecoare diavolul, la diversitatea doctrinelor pe care o vedem și am văzut-o, la obstinația lor și la divergența dintre ele, înțeleg că numai printr-un har unic și prin milostivirea divină s-a putut conserva puritatea acestui adevăr, și că Dumnezeu nu a permis ca puterea unei atât de mari confuzii și obscurități să întunece lumina acestei doctrine. Cu toții să mergem să păzim acestă flamură dincolo de îndărătnicirile noastre, căci în acest mod a izbăvit-o Domnul din toate pericolele și naufragiile lumii, care constau în marea diversitate de păreri și opinii care circulă prin ea. De aceea se cuvine să recunoaștem și să mărturisim în privința păstrării acestei doctrine, binefacerea cerului dar și obligația pe care ne-o impune de a o apăra și studia, și de a o pune în practică în toate și pentru toate.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Mai avantajați decât anticii suntem având demnitatea de creștini și cu altele pe care nu-i nevoie să le spunem aici; dar măcar de-am fi egalii lor în studierea cu asiduitate a doctrinei creștine și în efortul de a pricepe cum să o transpunem în faptă. Se țineau în vechime predici de către preaînvățați și preasfinți bărbați care cu mare zel pentru credință și cu iubire își guvernau bisericile; dar pentru aceasta nu renunțau la oficiul de catehizare, adică la ai învăța pe copii și pe novicii în credință principalele puncte ale doctrinei evanghelice, care sunt cele patru pe care le-am spus mai sus. Enorm a fost folosul câștigat prin această manieră deosebită de a învăța: mari creștini, mari și prea perseverenți martiri s-au format la această școală. Nu se încredința oricui această sarcină, ci doar oamenilor care aveau o excelentă pregătire intelectuală și o viață sfântă. Vedem limpede acestea în cazul Bisericii din Alexandria, care a făcut să înflorească în lume numărul martirilor și a învățaților, având de la Apostoli lăsat acest oficiu despre care vorbim.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Nu vreau să compar aici vremurile noastre cu vremurile acelea, nici să pomenesc despre cât de insultați s-ar simții mulți predicatori de-ar trebui să coboare la un lucru atât de elementar cum le-ar părea predarea Crezului și a Poruncilor. Să venim noi la remedierea acestei situații, dacă remediu se poate numi un medicament atât de slab cum este cel pe care-l vrea lumea pentru vindecarea unor atât de mari și îmbătrânite răni, cum sunt rănile ei. Lumea aceasta întotdeauna consideră discurs prea aspru și scandalos a-i cere să se întoarcă la virtutea antică. Dar în schimb cu multă ușurință se lasă dusă de viciile și aroganțele antichității, și îi în stare să nu lase nimic neatins în căutarea unor asemenea antichități. Numai binele acelor vremuri îl urăște! Și fiind bună amică a noutăților, numai în vicii și păcate laudă perseverența. Și așa apar atunci obiceiuri noi, pretextate cu schimbarea vremurilor. Așa că, mai bine să lăsam baltă, ca pe ceva superfuu adevăratul remediu și să venim la remedii mai ușoare. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Iată-l pe primul: dat fiind că această doctrină în principal se adresează oamenilor noi (în credință) și se apropie de ea novicii în religie, când se va preda acest catehism ar fi bine și chiar necesar pentru păcatele noastre să-l învețe și mulți dintre cei de vârstă adultă, - și nu știu dacă nu le-ar prinde bine și bătrânilor -, pentru ca mai apoi ei înșiși să fie maeștrii propriilor lor copii, predându-le doctrina, învățându-i să țină seama de ea și îndemnându-i la împlinirea ei prin propriul lor exemplu și efort. Și aceasta nu trebuie să se facă limitându-se la învățarea pe de rost a unor fraze și la recitarea ca un papagal a doctrinei creștine, ci având grijă să o cunoască astfel încât să o poată prezenta - oricât de scurt - dar totuși în așa fel încât să transmită o adevărată informație despre conținutul a ceea ce spune, să poată arată adevărata utilitate și folosul acelui adevăr. Mult trebuie să-l preocupe pe fiecare părinte acestea, dacă vrea să nu-și piardă copilul.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Oh, de și-ar rupe părinții un pic din timpul pe care-l au din plin pentru alte deșarte și inutile preocupări; căci, nu se pot scuza oamenii nicidecum de această atât de pioasă activitate! Dar din cauza păcatelor noastre, cum tatăl nu se îngrijește și nici nu-și propune să fie un bun exemplu pentru copilul său, cu atât mai puțin se v-a îngriji să-l învețe buna doctrină. Căci dacă pe primul lucru dintre acestea l-ar face, eu vă asigur că niciodată al doilea n-ar rămâne nefăcut, pentru că unul ține companie atât de strânsă celuilalt, încât numai decât va veni după el. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-80713058685462473722017-11-27T01:20:00.001-08:002017-11-27T11:44:03.139-08:00Noi, oamenii moderni, și Catehismul<div style="text-align: center;">
Cateheza 04</div>
<br />
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="center" class="17" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">NOI, OAMENII MODERNI, ȘI CATEHISMUL</span></b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="17" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="17" style="text-align: center;">
<b>DESTINATARII CATEHISMULUI ȘI ADAPTĂRILE NECESARE</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="17" style="text-align: center;">
CBC 12, 18-24<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2HG63Nn-t-joBr3_0lj5pC4WCV8y4cx2ahTO1cFfVRNiEG1Hxc3fJX-N8Q7c0dexm8MbqNLeCtVZrlIYrSatcRfbGqvSagQTsp-dzWOnzWaY1zyysMsrqbPV3xy4hzK8k6ZPSaYJzzF6J/s1600/jesus-sermon-on-the-mount.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="915" data-original-width="1374" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2HG63Nn-t-joBr3_0lj5pC4WCV8y4cx2ahTO1cFfVRNiEG1Hxc3fJX-N8Q7c0dexm8MbqNLeCtVZrlIYrSatcRfbGqvSagQTsp-dzWOnzWaY1zyysMsrqbPV3xy4hzK8k6ZPSaYJzzF6J/s640/jesus-sermon-on-the-mount.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
CBC 12. <i>Acest catehism este destinat, în primul rând, celor răspunzători de cateheză: întâi de toate episcopilor, ca învăţători ai credinţei şi păstori ai Bisericii. Le este oferit ca </i><b><i>instrument în împlinirea misiunii lor de a învăţa poporul lui Dumnezeu</i></b><i>. Prin episcopi, el se adresează autorilor de catehisme, preoţilor şi cateheţilor. De asemenea, lectura lui va fi </i><b><i>folositoare pentru toţi ceilalţi credincioşi creştini</i></b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În primul rând acest text este destinat clerului, autorităților însărcinate cu pregătirea unei cateheze adaptate diferitelor culturi, situații și categorii de persoane. Dar este de folos și tuturor credincioșilor.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Catehismul și noi</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Avem noi nevoie de lecții de creștinism? La vârsta noastră? După atâta practică religioasă, saramentală? Bine, poate avem, dar chiar lecții, ca la școală? Ce-i cu limbajul acesta învechit și greoi? De ce nu-l înțelegem? De ce parcă formarea aceasta catehetică, didactică, nu se încadrează parcă în obișnuitul experienței noastre religioase? Care este cauza acestei rețineri pe care o resimțim în fața catehezei? <o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Am vorbit într-o altă întâlnire despre necesitatea unei formări cu accent pus pe doctrină, necesitate care astăzi - într-o lume a imaginilor și a senzaționalului, care citește rar și studiază mai deloc,- este tot mai puțin resimțită și înțeleasă. Promotorii culturii senzației și emoției - când pătrund în Biserică, adesea văd cateheza ca fiind o greutate inutilă pusă pe umerii credincioșilor, și care în mod necesar - după părerea lor, ar duce la raționalizarea, la sărăcirea și, în definitiv, la stingerea a tot ceea ce este viu, spontan și vibrant în vestirea și trăirea Evangheliei. Sf. Ioan Paul al II-lea răspunde acestor opinii eronate afirmând necesitatea catehezei pentru maturizarea credinței creștinilor: „<i>ea vrea să îi ducă pe creștini „la </i><b><i>unitatea credinței și a cunoașterii </i></b><i>Fiului lui Dumnezeu, la starea omului desăvârșit, în măsura potrivită maturității depline în Cristos</i>”; ea vrea să îi pregătească să răspundă tuturor celor care întreabă despre motivele speranței lor. (CT 25). Iar CBC 23. <i>Accentul acestui Catehism e pus pe expunerea de doctrină. Într-adevăr, el vrea să ajute la aprofundarea cunoaşterii credinţei. Prin însuşi acest fapt, este orientat spre maturizarea credinţei, spre înrădăcinarea ei în viaţă şi iradierea ei în mărturie</i>. Așadar orice copil al lui Dumnezeu care se hotărăște să meargă pe calea sfințeniei și a mărturiei de viață creștină trebuie să fie instruit de Mama Biserică, în adevărul întreg.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>O datorie sacră, un drept imprescriptibil </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
CT 14. „Cateheza a fost întotdeauna pentru Biserică o datorie sacră și un drept imprescriptibil. Pe de o parte, este clar <b>o datorie</b>, născută din mandatul Domnului, care intră în sarcina celor care primesc chemarea la slujireade păstori în noua alianță. Pe de altă parte, se poate vorbi în egală măsură de <b>drept</b>: dintr-un punct de vedere teologic, <b>fiecare botezat, prin însuși faptul Botezului, are dreptul de a primi în Biserică o învățătură și o formare care să-i permită să ajungă la o viață creștină adevărată</b>; apoi, în perspectiva drepturilor omului, fiecare persoană are dreptul de a căuta adevărul religios și să adere la el în mod liber, adică ferit de orice „constrângere din partea unor indivizi, a unor grupuri sociale sau a oricărei puteri umane, astfel încât nimeni <u>să nu fie forțat să acționeze împotriva conștiinței sale în materie religioasă, nici să fie împiedicat</u>… să acționeze după conștiința sa”.”<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dar nu numai atât. Biserica astăzi nu consideră cateheza doar o datorie sacră și un drept imprescriptibil ci și o datorie <b>prioritară</b>. CT 15 ”Cu cât se arată mai capabilă Biserica <b>să ofere prioritate catehezei comparativ cu alte activități și inițiative</b>, ale căror rezultate ar putea fi <u>mai spectaculoase</u>, cu atât găsește mai mult în cateheză un mijloc de consolidare a vieții ei interioare drept <b>comunitate de credincioși </b>și a activității ei exterioare ca <b>misionară</b>. Biserica în acest secol este invitată de Dumnezeu și de evenimente – care sunt tot atâtea chemări din partea lui Dumnezeu – să își reînnoiască <b>încrederea în acțiunea catehetică</b>, <b>DATORIE ABSOLUT PRIMORDIALĂ</b> a misiunii ei. Ea este invitată să consacre catehezei cele mai bune resurse umane și energii, fără să economisească eforturi și mijloace materiale pentru a o organiza mai bine. Nu este vorba de un simplu calcul uman, ci de o atitudine de credință. Iar o atitudine de credință se referă întotdeauna la fidelitatea lui Dumnezeu, care nu întârzie niciodată să răspundă.”<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
GRA - Comp 1. „Dacă ar face Episcopii ceea ce a făcut regele Iosafat (trimiterea de preoți și leviți în toate părțile regatului cu Cartea lui Dumnezeu în mâini, cu poruncă să o citească poporului și să explice doctrina cuprinsă în ea), fără îndoială că nu ar înflori mai puțin acum imperiul creștinilor decât a înflorit pe atunci cel al iudeilor, întru cât și acum este același Dumnezeu ca și atunci ca să ne arate aceleași dovezi de bunăvoință dacă-i facem aceleași servicii. Căci dacă Biserica este acum încercuită din toate părțile de așa de multe rele - atât de războaie cât și de erezii, - nu știu cărui lucru i s-ar putea atribui starea aceasta decât lipsei preocupării de a se citi Cuvântul lui Dumnezeu.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>O responsabilitate a întregii Biserici</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza, explicarea doctrinei cuprinsă în Cuvântul lui Dumnezeu este o responsabilitate a întregii Biserici. Toată Biserica trebuie să se simtă responsabilă, și toți membrii ei, chiar dacă au responsabilități diferite, care derivă din misiunea fiecăruia. Păstorii, în însăși virtutea ministerului lor, dar și părinții, la un alt nivel, au o responsabilitate unică. <o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Locul privilegiat al catehezei este <b>parohia </b>(CT 67), chiar dacă se găsește actualmente zdruncinată de fenomenul urbanizării (nu ne mai cunoaștem și nu mai relaționăm cum o făceau creștinii în trecut). „Fiecare parohie are datoria gravă de a forma responsabili dedicați în întregime animării catehetice, de a procura instrumentele necesare pentru fiecare aspect al catehezei, de a multiplica, de <b>a veghea asupra calității formării religioase</b> și asupra integrării diferitelor grupuri catehetice în unitatea corpului eclezial.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Responsabilitatea părinților față de copiii lor</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>„Acțiunea catehetică a familiei</b> are un caracter deosebit și, într-un anumit sens, de neînlocuit (CT 68)... Această educația la credință din partea părinților – educație care trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă a copiilor... părinții creștini se vor strădui să o urmeze, <b>reluând în contextul familial formarea mai metodică primită în alte părți</b>. Faptul că adevărul despre principalele probleme de credință și despre viața creștină sunt reluate astfel în mediul familial, impregnat de iubire și de respect, va permite deseori să se dea fiilor o amprentă decisivă, capabilă să dureze toată viața.<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
De aceea, <b>cateheza familială</b> precedă, însoțește și îmbogățește toate celelalte forme de cateheză. De altfel, acolo unde o <u>legislație antireligioasă</u> pretinde chiar să împiedice educația la credință, acolo unde <b>o necredință răspândită sau un </b><b><u>secularism invadator</u></b><b> fac practic imposibilă o adevărată creștere religioasă</b>, „aceasta care se poate numi biserica familială” <b><u>rămâne singurul ambient în care copiii și tinerii pot primi o cateheză autentică</u></b>. Astfel părinții creștini nu se vor strădui niciodată suficient pentru a se pregăti pentru exercitarea <b>ministerului de cateheți pentru fiii lor</b> și pentru a-l exercita cu un zel neobosit.”<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="margin-left: 21,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum ne-am educat copiii în credință? Câte dintre rătăcirile lor nu se datorează de fapt nepregătirii noastre ca părinți pentru ministerul de catehet al copiilor noștri? A nu-l cateheza cum se cuvine este o gravă lipsă de respect față de propriul copil. CT 36: „Copilul are dreptul la o prezentare simplă și adevărată a credinței creștine.” Chiar dacă nu avem nevoie de catehizare pentru noi înșine, trebuie să ne pregătim sistematic pentru copiii noștrii, mai ales acolo unde, repet, <i>o necredință răspândită sau un secularism invadator fac practic imposibilă o adevărată creștere religioasă</i>!! Cum le-am putea transmite copiilor noștrii adevărul despre Dumnezeu și lume dacă nici noi nu-l cunoaștem, sau îl cunoaștem într-un mod distorsionat?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Adulți, dar totuși copii în credință</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
De aceea principala formă a catehezei este <b>cateheza adulțilo</b>r (CT 43), „a acelor persoane care au cele mai mari responsabilități și capacitatea de a trăi mesajul creștin în forma lui dezvoltată pe deplin. ... Lumea în care tinerii sunt chemați să trăiască și să-și mărturisească credința pe care cateheza dorește să o aprofundeze și să o consolideze este guvernată de adulți: așadar, <u>credința acestora ar trebui să fie luminată, stimulată sau reînnoită încontinuu </u>pentru a pătrunde realitățile temporare de care sunt responsabili. Pentru a fi eficace, cateheza trebuie să fie permanentă (copii, adolescenți, tineri, adulți), și ar fi cu adevărat zadarnică dacă s-ar opri tocmai în pragul vârstei mature, căci nu este deloc mai puțin necesară adulților...”<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Așa ne întoarcem la întrebarea inițială? De ce avem o reținere față de cateheză dar și o dificultate parcă insurmontabilă în a o înțelege? Ce fel de adulți suntem noi în fața Doctrinei Bisericii? Cum ne vede Biserica? Ce spune despre noi Cuvântul lui Dumnezeu? Aici avem nevoie de mult curaj ca să vedem adevărul. Revenim la discursul despre cateheză al Sf. Ioan Paul II-lea, CT 44: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b>
<b>Cvasicatehumenii . </b>Printre acești adulți, care au nevoie de cateheză, preocuparea noastră pastorală și misionară merge la: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- cei care, născuți și educați în <b>regiuni încă neîncreștinate</b>, n<u>u au putut niciodată să aprofundeze doctrina creștină</u>, pe care circumstanțele vieții i-au făcut să o întâlnească într-o zi; (nu e cazul nostru India, Iran, ...)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- se îndreaptă spre cei care <b>au primit în copilărie o cateheză corespunzătoare acelei vârste</b>, dar apoi s-au îndepărtat de orice practică religioasă și se găsesc actualemente, la vârsta maturității, la nivelul cunoștințelor religioase primite în copilărie; Despre aceștia spune Sf. Scriptură: blestemat va fi copilul care va ajunge la o sută de ani (Isaia 65,20), adică, - comentează GRA - cel care după ce a ajuns la plinătatea vârstei și a judecății, este totuși doar un copil prin ignoranța sa și prin modul lui de a judeca și simții lucrurile lui Dumnezeu<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- merge spre cei care resimt efectele unei cateheze precoce, rău orientată sau rău asimilată; <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- <b>merge la cei care, deși sunt născuți într-o țară creștină, ba chiar într-un context sociologic creștin, </b><b><u>nu au fost educați niciodată în credința lor</u></b><b> și, ca adulți, sunt ADEVĂRAȚI CATEHUMENI</b><b>!!</b><b><o:p></o:p></b><br />
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Noi am fost vreodată educați în credința noastră? În mod sistematic, organic, integral? Nu suntem și noi asemenea poporului Israel dus în captivitate, nu de babilonieni mai întâi ci de ignoranța față de Cuvântul Domnului? Isaia 5,13: <i>Poporul meu este dus în captivitate din lipsă de cunoaştere; de aceea cei de seamă ai lui mor de foame şi mulţimea sa se stinge de sete</i>. Luis de Granada comentează: „<i>Mare mirare este cum a putut să cadă peste oameni un atât de mare dezinteres față de acest Cuvânt, pe care Dumnezeu l-a recomandat atât de mult, și pentru transmiterea căruia a făcut atât de multe, ... Oare ce este mai demn de plâns - cum spuneam la început - decât să vezi această lumină alungată din lume, să vezi tenebre atât de adânci și de palpabile, atât de multă ignoranță în rândul copiilor, atâta nepăsare din partea părinților, și atât de mare vulgaritate și orbire în cea mai mare parte a creștinilor?</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i> Ce altceva există pe lume mai vrednic de a se ști decât Cuvântul lui Dumnezeu, și ce altceva este mai dat uitării? Ce este mai de preț, și cu toate acestea mai disprețuit? .... Trăim ca niște oameni fermecați, orbi printre atâtea lumini, insensibili printre atâtea taine, ingrați printre atâtea binefaceri, împietriți și surzi printre atâtea lovituri și strigăte, reci și congelați printre atâtea flăcări și străluciri venite de la Dumnezeu. Dacă știm câte ceva din porunci și din doctrina creștină, știm lacunar, fără gust, fără vreun fel de sentiment sau gând legat de ele. Așa că mai degrabă se poate spune că știm doar numele lucrurilor și titlurile tainelor, decât tainele înseși.</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Adaptarea catehezei într-un ambient invadat de secularism</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Înaintea copiilor noștri, noi înșine suntem copiii - aparent maturizați - care trebuie învățați sau reînvățați elementele credinței. Pentru a înțelege ce-i cu noi (ce ne-a vrăjit), să revenim la două cuvinte ale Papei Ioan Paul II: ne-a numit adevărați <b>catehumeni</b>, care trăiesc într-o situație în care o necredință răspândită sau un <b>secularism invadator</b> fac practic imposibilă o adevărată creștere religioasă!! Iată de ce întâmpinăm greutăți în asumarea catehezei Bisericii: (1) suntem catehumeni sau cvasi-catehumeni (pentru că fiind răspândită necredința nimeni nu s-a ocupat de intruirea noastră religioasă, la care aveam dreptul ca botezați); și așa, nefiind niciodată educați în credință cum se cuvine ne lipsește vocabularul, limbajul credinței, și atunci toate ni se par noi, cumva ciudate și de neînțeles- până ne obișnuim cu termenii biblici-tradiționali. (2) în înțelegerea termenilor, a limbajului credinței, întâmpinăm o mare dificultate deoarece mințile noastre sunt invadate de secularism, de un limbaj secularizat. CT 59: „Cu toții știm cât de arzătoare este această problemă astăzi! Cum limbajul este utilizat în fiecare zi în mod abuziv în slujba mistificării ideologice, a masificării gândirii, a reducerii omului la condiția de obiect!” Suntem în parte copiii lui Dumnezeu și în parte copiii timpului în care am crescut, în care ne-am format/(de)format mintea.<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza Bisericii caută să se adapteze nevoilor și puterii de înțelegere a ascultătorilor. Dar și aceștia trebuie să facă un fort de a-și depăși condiția în care i-a pus actuala mentalitate secularizantă și relativistă, sceptică și naturalistă. Cateheza Bisericii este chemată să ducă puterea evangheliei în inima culturii și a culturilor, dar în efortul de înculturare trebuie să țină cont de două lucruri: <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
– pe de o parte, mesajul evanghelic <b>nu poate fi izolat pur și simplu de cultura în care el s-a inserat </b>de la început (universul biblic și, mai concret, ambientul cultural, în care a trăit Isus din Nazaret -<u> necesitatea cunoașterii vremurilor biblice</u>), și nici nu poate fi izolat, fără o gravă sărăcire, de culturile în care s-a exprimat deja în decursul secolelor (<u>cunoașterea creștinătății antice și medievale</u>); <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
– pe de altă parte, <b>puterea evangheliei transformă și regenerează pretutindeni</b>. Când pătrunde o cultură, cine s-ar mira dacă i-ar schimba nu puține elemente? Păstrează elementele bune și le evanghelizează în lumina Cuvântului pe cele deficitare! Nu ar fi cateheză, dacă evanghelia s-ar altera în contact cu diferitele culturi. Evanghelia creștinează culturile, nu culturile deformează sau sărăcesc evanghelia. Adevărata cateheză ajunge să îmbogățească aceste culturi, ajutându-le să depășească aspectele deficitare, sau chiar inumane existente în ele, comunicându-le valorile legitime ale plinătății lui Cristos. Mentalitatea secularizantă susține tocmai contrariul. Învățătura Bisericii tradițională- perimată, depășită, trebuie să asculte pulsul lumii și să învețe de la ea ce înseamnă cu adevărat Evanghelia.<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Să luăm ca exemplu cateheza despre liturghie. Noi în România trăim la confluența a două culturi: cea răsăritană (estompată și sfârtecată de comunism) și cea occidentală - care și-a impus dominația aproape complet, în pofta ei de globalizare. Ori, aceast cultură occidentală suferă de o gravă boală spirituală pe care Papa Paul VI o identifică între altele în pierderea simțului pentru sacru - o valoare proprie naturii umane. Rezultă astfel o cultură în drum spre o totală desacralizare - pe care o putem vedea sub forma unui nou iconoclasm, la tot pasul. De unde-i vina aceasta? Dintr-un analfabetism al limbajului simbolic. Astăzi în Occident se tinde a se disocia spiritul de trup, cuvântul de gest, condiția socială de vestimentație, interiorul de exterior, individul de comunitate, Biserica de Stat...etc. Se supra-valorizează individualitatea, se rup formele comunitare obietive elaborate într-o tradiție socială de secole (se tinde spre disoluția sau dezorganizarea Statului), se dizolvă într-un cuvânt, toate formele în care rezidă expresii simbolice. Sacrul însă implică limbajul simbolic, non-verbal (Noi care pe Heruvimi cu taină închipuim...), ori astăzi acesta este cvasi ignorat de omul occidental modern, dezrădăcinat voluntar de propriile tradiții, analfabet pentru limbajul simbolic. Și noi suntem parte a culturii occidnetale. Astăzi e posibil să vezi intrând în Biserică pe cineva îmbrăcat în trening de sport sau cu vestimentație indecentă și cântând nestingherit și inocent Heruvicul!! Comportamente care nu demult rau considerate sacrilegii, astăzi trec neobservate sau necorectate. De aceea, înainte de cateheza despre liturghie este necesară o schimbare profundă la nivel de mentalitate. Trebuie identificate acele elemente ale culturii occidentale care fac practic imposibilă o adevărată creștere religioasă!!<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Adaptarea mentalității creștinilor lumești la viziunea biblică asupra lumii</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Biserica trăiește hrănindu-se din Biblie și din Tradiție. Într-o Biserică sănătoasă și puternică, termenii biblic și tradițional sunt calificative care se bucură de un prestigiu egal și maxim. O Biserică bolnavă disprețuiește tradiționalul și implicit biblicul. Fără studiu biblic nu este posibilă o formare creștină. CBC 19. <i>Adesea, textele din Sfânta Scriptură nu sunt citate literal, ci numai cu indicarea trimiterii (cu "cf") în notă. </i><b><i>Pentru o înţelegere aprofundată a unor astfel de pasaje trebuie consultate textele înseşi</i></b><i>. Aceste referinţe biblice sunt un instrument de lucru pentru cateheză</i>. Catehismul se citește cu Biblia în mână.<o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Textul Catehismului a rămas cât a putut de aproape de termenii biblici, de perspectiva biblică asupra lumii. Chiar dacă acest lucru ar putea fi o dificultate inițial pentru omul modern nefamiliarizat cu terminologia și fraza biblico-tradițională. Catehismul caută în felul acesta să ne determine să ne conformăm ideile și viziunea despre lume și viață cu cea pe care o regăsim în revelație, mai curând decât cu cea pe care o respirăm zilnic involuntar din ambinetul secularizat și necredincios/apostat. Sf. Pavel a scris comnității din Roma: Nu vă conformați lumii, ci transformați-vă înnoindu-vă mințile! CBC 171: <i>Aşa cum o mamă îi învaţă pe copiii ei să vorbească şi prin însuşi acest fapt să înţeleagă şi să comunice, Biserica, Maica noastră, ne învaţă limbajul credinţei, pentru a ne introduce în înţelegerea şi viaţa de credinţă</i>. Noi, ca și copii ai lui Dumnezeu nu putem gândi, comunica și vorbi așa cum o face lumea. Unul din pricipalele beneficii al catehezei sistematice este tocmai acela de a ne curăța mintea de toate principiile și maximele false pe care s-a construit lumea postmodernă fără Dumnezeu, și care stau încuibate în adâncul sufltelor noastre, determinându-ne implacabil să gândm și să acționăm ca fii ai lumii acesteia, a acestei noi civilizații recent născută a urii, urâtului și a morții.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Biblia și tradiția bisericii dimpotrivă, au construit așa cum ne-a învățat Cristos în Tată nostru (... precum în Cer așa și pe pământ) - Cetatea lui Dumnezeu, civilizația adevărului, iubirii, frumosului și vieții, fondate pe un nou limbaj și o nouă cultură. De aceea Biserica ne încurajează să râmânem cât putem de aproape de acești termeni originari și de limbajul surselor (Biblia și Tradiția), pentru a rămâne fideli conținutului doctrinei și pentru a ne cultiva o perspectivă biblică, liturgică, eclezială despre lume și viață. <o:p></o:p><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Numai fiind altfel decât este lumea aceasta, putem ajuta la crearea și menținerea unei culturi și a unei viitoare civilizații creștine, pe care Dumnezeu o va ridica peste ruinele civilizației moderne, o nouă civilizație creștină care-l recunoaște pe Cristos drept Rege! <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Lectură suplimentară:<br />
<a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/remediul-insuficientei-catehizari-1.html">Remediul insuficientei catehizări (1) - Luis de Granada</a></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="17" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-36798128426431231382017-11-22T00:12:00.001-08:002017-11-22T00:43:51.598-08:00Lectura Cuvântului lui Dumnezeu, principalul mijloc pentru restaurarea religiei decăzute<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal">
<span class="10">Luis de Granada, Compendiul Doctrinei Creștine, Capitolul I, 2</span><br />
<span class="10"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmTr41TT0kCmi20Hx7-eY8CdkfTx1EU4C0rzZPi8MLwoUTD8ru5EuYCf6xHSXiTnB7XSlXVvs2SFMQ71ycll9KqEUQElFlaN9tBczmWDVuDpIqyr0suDTcq-7X5UebhKMecu3oBxBNNYdc/s1600/jesus_rading.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="846" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmTr41TT0kCmi20Hx7-eY8CdkfTx1EU4C0rzZPi8MLwoUTD8ru5EuYCf6xHSXiTnB7XSlXVvs2SFMQ71ycll9KqEUQElFlaN9tBczmWDVuDpIqyr0suDTcq-7X5UebhKMecu3oBxBNNYdc/s640/jesus_rading.jpg" width="564" /></a></div>
<span class="10"><br /></span>
<span class="10">Mare mirare este cum a putut să cadă peste oameni un atât de </span><b>mare dezinteres față de acest Cuvânt</b><span class="10">, pe care Dumnezeu l-a recomandat atât de mult, și pentru transmiterea căruia a făcut atât de multe, ca să le fie de folos. El însuși s-a pus să scrie cu degetul său legile după care trebuie să trăim (Exod 13). El însuși a poruncit să se facă un tabernacol și o arcă cu bogății de mare preț și multă artă, și acolo a dorit să fie păstrată și depozitată Cartea ca să i se poată aduce o mai mare venerație (Exod 25). El i-a poruncit lui Iosua să nu ia niciodată Cartea aceasta din fața ochilor lui și de la gura lui ca să citească totdeauna în ea și să-i învețe din ea pe ceilalți (Iosua 1). El a poruncit oricui ar ajunge să fie rege în Israel să țină alături de el această Carte scrisă de propria Sa mână, dacă-și dorește să domnească prosper și să trăiască zile multe pe fața pământului. Despre această poruncă zicea Filon Alexandrinul, preanobil scriitor printre iudei, că nu s-a mulțumit Dumnezeu ca regele să aibă această Carte scrisă de mâna altuia, ci i-a cerut să și-o scrie cu propria lui mână, pentru ca transcriind-o să-i rămână cât mai bine întipărite în memorie sentințele din ea, scriind-o cu multă luare aminte cuvânt cu cuvânt, și pentru ca astfel să stimeze și mai mult ceea ce el a scris cu propria sa mână (rege fiind), deși avea la dispoziție mulți scribi și oficiali cărora le-ar fi putut încredința această lucrare, și pe această cale să crească în el stima față de Legea lui Dumnezeu, văzând că mai întâi a fost scrisă cu degetul lui Dumnezeu însuși și după aceea a fost transcrisă nu de mâna oamenilor din popor, ci de regii înșiși.</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoI8lBk8opiLg_xajb7rXIN50c2qWMJ6lY84Y1AdSK_Ak51kjMWyM3GbSFzrIvy2d8S67DRhMFtiOEnY1DfcujvhPGWdpgGHRTgTrv6js5mE3PaiVPyW5MCtTBO452nLPZtMr8e5CFLlM5/s1600/Medieval+writing.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoI8lBk8opiLg_xajb7rXIN50c2qWMJ6lY84Y1AdSK_Ak51kjMWyM3GbSFzrIvy2d8S67DRhMFtiOEnY1DfcujvhPGWdpgGHRTgTrv6js5mE3PaiVPyW5MCtTBO452nLPZtMr8e5CFLlM5/s1600/Medieval+writing.jpg" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Și cumva, ca și cum aceasta n-ar fi fost îndeajuns, ca să se amintească și mai bine această poruncă, i-a poruncit lui Moise ca atunci când v-a intra în pământul făgăduinței, să înalțe câteva pietre mari și să scrie pe ele cuvintele acestei Legi, pentru ca cei care trec pe acolo, să vadă cuvintele acelea și să audă vocea acelui mut predicator. În același gând, recomanda Solomon fiului său spiritual pe care-l îndruma în cartea Proverbelor, zicând (Prov. 6,20-23): </span><i>Păzește, fiul meu, poruncile tatălui tău, și nu părăsi legea mamei tale. Lucrează astfel încât să o ai totdeauna lipită de inima ta și prinsă ca o nestemată la gâtul tău. Când pleci să meargă cu tine, când dormi să stea la căpătâiul tău, când te trezești, vorbește cu ea, pentru că poruncile lui Dumnezeu sunt o candelă aprinsă, și Legea lui este lumină, și reproșul doctrinei este calea spre viață</i><span class="10">. Mii de astfel de locuri s-ar putea aduce aici, luate atât din aceste cărți cât și din toate celelalte cărți sapiențiale, în care oamenii sunt îndemnați în mii de feluri spre dragostea și studierea dumnezeieștii înțelepciuni, ceea ce nu este altceva decât zi și noaptea a citi, a asculta, a gândi și medita legea lui Dumnezeu, - partea cea bună pe care a ales-o Maria, care așezată la picioarele lui Cristos îi asculta în liniște Cuvântul (Luca 10). </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQ7CKSIJac1pK0_aei0oAuEzspyR8gfMqlo1Mlu608v29GZ365ZbPP6CvgZG-BR6PagsIi4fXB2EumTTrx9ZwjMRJIjgTzHg5DABMBc9JgBgt1KINcb_vsU7HAXtiD6YB1wO82jfW5peTr/s1600/iosia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="616" data-original-width="1000" height="393" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQ7CKSIJac1pK0_aei0oAuEzspyR8gfMqlo1Mlu608v29GZ365ZbPP6CvgZG-BR6PagsIi4fXB2EumTTrx9ZwjMRJIjgTzHg5DABMBc9JgBgt1KINcb_vsU7HAXtiD6YB1wO82jfW5peTr/s640/iosia.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Cum aș putea vorbi cum se cuvine despre puterea (potențialul) și roadele (efectele) acestui Cuvânt? Când Dumnezeu a voit să-și revoce poporul din pricina păcatelor, l-a trimis pe Ieremia să scrie toate profețiile pe care i le descoperise împotriva acelui popor, și i-a cerut să le citească în public după aceea. Acea lectură i-a lăsat înmărmuriți și ca trăzniți pe ascultători săi care, se priveau unii pe alții cuprinși de spaimă și confuzie (Ier. 36). Când regele Iosia a făcut acele fapte mărețe și minunate în slujba lui Dumnezeu - pe care nici un rege de dinaintea lui sau de după el nu le-a mai făcut (2Regi 23,25) - nu s-a folosit de nici un alt mijloc sau principiu decât de citirea publică a cărții Legii lui Dumnezeu, care se găsea în Templu! Când regele Iosafat a voit să readucă regatul său înapoi la cultul și supunerea față de Dumnezeu, n-a folosit nici un alt mijloc decât trimiterea de preoți și leviți în toate părțile regatului cu Cartea lui Dumnezeu în mâini, poruncindu-le să o citească poporului și să explice doctrina Cărții. Și ca să arate Dumnezeu rodul rezultat din acest minunat plan, zice mai departe Scriptura: </span><i>Pentru aceasta a pus Dumnezeu o mare frică peste toate regatele pământului, care n-au mai îndrăznit să ridice armele împotriva regelui Iosafat, și astfel i-a crescut gloria până la cer, și mari iau fost bogăția și domnia</i><span class="10">. Toate acestea sunt scrise în capitolul 17 al cărții Paralipomenei. Mi-aș dori ca acest capitol să-l aibă scris în adâncul inimilor lor toți prelații Bisericii creștine, ca să învețe din el să fie Episcopi după exemplul acestui rege. Pentru că, </span><b>dacă ar face ei ceea ce a făcut regele Iosafat, fără îndoială că nu ar înflori mai puțin acum imperiul creștinilor decât a înflorit pe atunci cel al iudeilor, întru cât și acum este același Dumnezeu ca și atunci ca să ne arate aceleași dovezi de bunăvoință dacă-i facem aceleași servicii. Căci dacă Biserica este acum încercuită din toate părțile de așa de multe rele - atât de războaie cât și de erezii, - nu știu cărui lucru i s-ar putea atribui starea aceasta decât lipsei preocupării de a se citi Cuvântul lui Dumnezeu.</b><b><span class="10"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_VbOPr1jd551c5CSD060zZjf_qp_uh1q2RLbxZPmkUVS8CZmshwEojM0R465l3K1ediEvPd-2Zw98ktLMmU3h2GGaksFVbHY4moojaIW760N2d0L9nIfLaW6FJlX5M5FrEdyAdHVXKm56/s1600/32-Bar_1_Reading_Scroll.jpg.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="676" data-original-width="960" height="450" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_VbOPr1jd551c5CSD060zZjf_qp_uh1q2RLbxZPmkUVS8CZmshwEojM0R465l3K1ediEvPd-2Zw98ktLMmU3h2GGaksFVbHY4moojaIW760N2d0L9nIfLaW6FJlX5M5FrEdyAdHVXKm56/s640/32-Bar_1_Reading_Scroll.jpg.jpg" width="640" /></a></div>
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Atunci când profetul Baruh a dorit să înduplece spre penitență rămășița de popor care fusese dusă captivă în Babilon, tot de acest mijloc s-a folosit, strângând la un loc toți captivii și citindu-le un fragment din această doctrină: </span><i>În anul la cincilea, în luna a șaptea, în timpul când caldeii au luat Ierusalimul și l-au ars în foc, Baruh a citit cuvintele cărții acesteia în auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, și în auzul întregului popor care venise pentru [a asculta cuvintele] cărții</i><span class="10"> (Baruh 1). Această lectură, zice dumnezeiasca Scriptura, i-a făcut să plângă, și să se roage și să postească și să facă penitență pentru păcatele lor. Și hotărând să strângă laolaltă milosteniilele și să le trimită la Ierusalim ca să se poată oferi sacrificii în templu pentru păcatele lor, au găsit de cuvință ca împreună cu banii să trimită și Cartea care li se citese, ca să o citească și cei din Ierusalim, </span><b>crezând cu tărie că acea lectură v-a lucra în toți cei ce o vor citi, ceea ce a lucrat în ei</b><span class="10">.</span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Apoi, odată încheiată robia după șaptezeci de ani, oare cu ce s-a pus început refondării cetății, templului și religiei, decât cu această lectură a Legii lui Dumnezeu? Așa stă scris în cartea a doua a lui Esdra (2Esd/Neemia 8-9) că în a șaptea lună a venit tot poporul din cetățile lui la Ierusalim cu un suflet și o inimă; și strângându-se într-o mare piață, a citit Esdra șapte zile la rând cu claritate și atenție cartea legii și a poruncilor lui Dumnezeu. Și poporul vărsa lacrimi multe când i se citea; și în ziua a douzeci și patra a acelui luni s-au întors să continue </span><b>lectura de patru ori pe zi</b><span class="10">, ocazie cu care de asemenea se </span><b>rugau și lăudau pe Dumnezeu</b><span class="10">. Și </span><b>cu aceste două exerciții s-au mișcat spre pocăință și au reînnoit religia, care era decăzută.</b><span class="10"> Mai mult, au reușit să înfăptuiască una dintre cele mai mari isprăvi din câte s-au făcut vreodată pe lume: despărțirea de femeile străine cu care se căsătoriseră, ca să nu rămână poporul lui Dumnezeu amestecat cu seminția neamurilor.</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiAXTA9L6T8IJYmd_1PzDzrDpi2peyKxrY_u-lc34dfpF8wXzxK_XFr31dBfyLCwSKEQeeXrPq1rkmA9QdvnF8E2yRC9bCrgVX3RQCUb25GCu6KcKWEoRpvMdkCjUpednUqxN01H8sDhk3/s1600/synag.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="307" data-original-width="600" height="326" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiAXTA9L6T8IJYmd_1PzDzrDpi2peyKxrY_u-lc34dfpF8wXzxK_XFr31dBfyLCwSKEQeeXrPq1rkmA9QdvnF8E2yRC9bCrgVX3RQCUb25GCu6KcKWEoRpvMdkCjUpednUqxN01H8sDhk3/s640/synag.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Acestea și alte minunate efecte lucrează în suflete Cuvântul lui Dumnezeu. Din acest motiv Cuvântul dumnezeiesc are multe și diverse nume în Sfintele Scripturi, fiecare descriind câte unul dintre marea varietate și multitudine de efecte ale sale. Cuvântul este numit pâine, vin, lumină, rouă cerească și în multe alte feluri. Se numește pâine pentru că susține omul în viața spirituală. Se numește vin, pentru că înveselește și întărește inimile pe calea lui Dumnezeu. Se numește lumină, pentru că luminează mințile cu cunoașterea adevărului. Se numește foc, pentru că aprinde voințele de dragostea de Dumnezeu. Se numește ciocan, pentru că zdrobește inimile înverșunate și împietrite. Se numește apă, pentru că potolește ardoarea poftelor și a dorințelor rele. Se numește rouă cerească și ploaie, pentru că irigă pământul inimilor noastre sterile și secate și le face să dea din nou roada faptelor bune. Se numește medicament, pentru că vindecă rănile păcatelor noastre, așa cum ne arată Înțeleptul când zice: </span><i>Nu ierburile nici oblojeala i-au vindecat pe oameni, ci Cuvântul tău, Doamne, care le vindecă pe toate</i><span class="10">. </span><span class="10"><o:p></o:p></span><br />
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">În sfârșit, </span><b>Cuvântul lui Dumnezeu le lucrează pe toate și pe toate le poate, ca și însuși Dumnezeu</b><span class="10">, căci este instrumentul Său de lucru. De aceea, pe bună dreptate i se atribuie - într-un sens - toate efectele Cauzei Principale. Așa zice Profetul (Ps 28): </span><i>Vocea Domnului este preaputernică, vocea Domnului este premărită</i><span class="10">. Căci fiind preaputernică, înfăptuiește lucruri preaputernice: Cuvântul lui Dumnezeu învie morții, îi regenerează pe cei vii, îi vindecă pe bolnavi, îi ocrotește pe cei sănătoși, îi luminează pe cei orbi, îi aprinde pe cei lâncezi, îi satură pe cei flămânzi, îi întărește pe cei slabi, îi înveselește pe cei întristați și îi reînsuflețește pe cei disperați. Cuvântul Domnului este mana cerească din străvechime care avea într-însa puterile și gusturile tuturor mâncărurilor: căci nu există nici gust, nici afect, pe care vreun suflet să voiască să-l perceapă și pe care să nu-l găsească din cuvintele lui Dumnezeu. Cu ele se mângâie cel întristat, se însuflețește cel neîncrezător, se aprinde cel lipsit de devoțiune, se înveselește cel copleșit de necazuri, se înclină spre pocăință cel împietrit, și se înmoaie mai mult cel blând. Multe dintre aceste efecte ale Cuvântului le-a explicat în puține cuvinte Profetul când a zis: </span><i>Legea Domnului este curată și fără de pată; ea convertește sufltele. Mărturia Domnului este fidelă și adevărată; ea dă înțelepciune celor mici. Judecățile Domnului sunt drepte, și înveselesc inimile. Porunca Domnului este clară și strălucitoare, și luminează ochii sufletului</i><span class="10">. Cât de mare este această înțelepciune și lumină, același Profet o declară într-un alt psalm zicând: </span><i>Cât de îndrăgostit sunt Doamne, de Legea ta! Toată ziua mi se scurge gândindu-mă la ea. Ea m-a făcut mai prudent decât toți dușmanii mei, și de aceea niciodată nu mă voi îndepărta de ea. Ea ,m-a făcut mai înțelept decât toți maeștrii mei, căci m-am ocupat neîncetat de studierea și de meditarea ei. Legea Ta mi-a dat mai mult discernământ decât au bătrânii experiementați, căci m-a preocupat ținerea ei</i><span class="10">.</span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_rJ3EFsVW1415Ze7_46vRX4NvxV6Zim0I0WZNfUi486_34mSF_PBpcXYTpXwEm-6EplzNrhIjatzVXlrjJXI6fo9cc8k3FSC7IPuEd88gJuWvqHazvbUJw3XTvjL_YJKqjjRfNbiknPXj/s1600/Josiah_reading_the_law_1219-188.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="250" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_rJ3EFsVW1415Ze7_46vRX4NvxV6Zim0I0WZNfUi486_34mSF_PBpcXYTpXwEm-6EplzNrhIjatzVXlrjJXI6fo9cc8k3FSC7IPuEd88gJuWvqHazvbUJw3XTvjL_YJKqjjRfNbiknPXj/s1600/Josiah_reading_the_law_1219-188.jpg" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<span class="10">În concluzie, dacă această lumină lucrează în suflete efecte atât de mari și de minunate, oare ce este mai demn de plâns - cum spuneam la început - decât să vezi această lumină alungată din lume, să vezi tenebre atât de adânci și de palpabile, atât de multă ignoranță în rândul copiilor, atâta nepăsare din partea părinților, și atât de mare vulgaritate și orbire în cea mai mare parte a creștinilor? </span><span class="10"><o:p></o:p></span><br />
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Ce altceva există pe lume mai vrednic de a se ști decât Cuvântul lui Dumnezeu, și ce altceva este mai dat uitării? Ce este mai de preț, și cu toate acestea mai disprețuit? Cine mai înțelege maiestatea și forța articolelor de credință? Cine mai știe esența poruncilor? Cine mai cunoaște necesitatea de a ne ruga și de a primi sacramentele? Cine știe să se mărturisească și să-și descopere rănile așa cum se cuvine Doctorului dumnezeiesc în spovedanie? Cine știe să se pregătească cum se cuvine pentru sfânta împărtășanie? Cine știe să asculte o liturghie și o predică cu religiozitate și evlavie? Cine mai știe ce îi datorează lui Dumnezeu pentru binefacerea botezului, sau pentru binefacerea răscumpărării și pentru Preasfântul Sacrament? </span><b>Trăim ca niște oameni fermecați, orbi printre atâtea lumini, insensibili printre atâtea taine, ingrați printre atâtea binefaceri, împietriți și surzi printre atâtea lovituri și strigăte, reci și congelați printre atâtea flăcări și străluciri venite de la Dumnezeu. Dacă știm câte ceva din porunci și din doctrina creștină, le știm lacunar, fără gust, fără vreun fel de sentiment sau gând legat de ele. Așa că mai degrabă se poate spune că știm doar numele lucrurilor și titlurile tainelor, decât tainele înseși</b><span class="10">.</span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span>
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYadTJjw-R8wsKUCSaSuswdYWD3uwEt-lTu6hylhpYbTQCkGwkAl6HLXdYUUrLHpVza1TJe_wR8EBb6B93nl7MP75rvvl5FS9YjkOQc-OPdDkEivA32q5qHk1JaNROXyOT_MsnerNcntNt/s1600/ProphecyScroll.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="466" data-original-width="700" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYadTJjw-R8wsKUCSaSuswdYWD3uwEt-lTu6hylhpYbTQCkGwkAl6HLXdYUUrLHpVza1TJe_wR8EBb6B93nl7MP75rvvl5FS9YjkOQc-OPdDkEivA32q5qHk1JaNROXyOT_MsnerNcntNt/s400/ProphecyScroll.jpg" width="400" /></a></div>
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-84300989672996976382017-11-15T00:24:00.000-08:002017-11-15T00:35:27.514-08:00Dezinteresul creștinilor față de învățătura și de Cuvântul lui Dumnezeu<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Dezinteresul creștinilor față de învățătura și de Cuvântul lui Dumnezeu</b><br />
(Luis de Granada, Compendiul Doctrinei Creștine, Capitolul I, 1)<b><span class="10"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Lectură suplimentară la <a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-nr.html">Cateheza 3</a><br />
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-_xQ7mRRTLlVmvJFHBg2m18Ub73qxvlSxDI1MqrmEGD-Lws0OlF7p2LrMV8R-M-KeH7ACSg8NvFHJ1zbBGmZYsu9FB-DC9MRMm4f2pMzXZ2UwkiSNH6ruUF2_MrPjwKShwTTCCP6t8G9J/s1600/moise+dore.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="751" data-original-width="600" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-_xQ7mRRTLlVmvJFHBg2m18Ub73qxvlSxDI1MqrmEGD-Lws0OlF7p2LrMV8R-M-KeH7ACSg8NvFHJ1zbBGmZYsu9FB-DC9MRMm4f2pMzXZ2UwkiSNH6ruUF2_MrPjwKShwTTCCP6t8G9J/s400/moise+dore.jpg" width="318" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Unul dintre lucrurile pe care le resimțim cu durere cel mai mult - dintre toate câte sunt în Biserica creștină, este </span><b>ignoranța creștinilor din ziua de astăzi cu privire la înseși legile și fundamentele religiei lor</b><span class="10">. Cu greu găsești un musulman sau un evreu pe care de-l întrebi despre pricipalele articole și părți ale doctrinei lor, să nu știe să argumenteze cumva. Dar între creștini (care, întru cât au primit doctrina din Cer, ar trebui să o aibă cel mai bine întipărită în inima lor) se găsește </span><b>atâta dezinteres și neglijență</b><span class="10"> cu privire la acestea, încât nu numai copiii, ci chiar bărbați în toată firea abia de știu primele elemente a acestei celeste profesiuni. Și dacă este adevărat că de la a spune până la a face e mare distanța, cât de departe vor fi de a face ceea ce le poruncește Dumnezeu, aceia care nici nu știu și nici nu le trece prin cap ce li se poruncește? </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Ce ar putea aștepta unii ca aceștia decât să-i ajungă blestemul acela al Profetului care zice că </span><i>va fi blestemat copilul care va ajunge la o sută de ani</i><span class="10"> (Isaia 65,20), adică, cel care după ce a ajuns la plinătatea vârstei și a judecății, este totuși doar un copil prin ignoranța sa și prin modul lui de a judeca și simții lucrurile lui Dumnezeu? Ce ar putea aștepta unul ca acesta decât să aibă parte de sfârșitul acelora despre care spune același Profet (Isaia 5,13):</span><i> </i><b><i>Poporul meu este dus în captivitate din lipsă de cunoaştere</i></b><i>; de aceea cei de seamă ai lui mor de foame şi mulţimea sa se stinge de sete</i><span class="10">. </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Prima poartă pe care intră toate bunurile în sufletul nostru este intelectul; odată cucerită de </span><b>ignoran</b><span class="10">ță această poartă, ce bunuri mai pot intra prin ea? Dacă principala rotiță a ceasornicului (care le trage pe toate celelalte după sine) este blocată, cu necesitate vor fi blocate toate celelalte; și dacă prima rotiță a acestei mișcări spirituale (care este intelectul) este împiedicată, cum se vor mai putea mișca celelalte? De aceea, </span><b>întregul efort al dușmanului nostru capital este să ne ia această lumină</b><span class="10">. Primul lucru pe care l-au făcut filistenii când l-au luat prizonier pe Samson, a fost să-i scoată ochii (vz. Judecători 16), și odată făcut acest lucru, n-au mai întâmpinat nici o problemă în a-i face toate câte vroiau să le facă cu el, ajungând chiar să-l pună să învârtă o piatră de moară. </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVH98dHQnwFkoc8OmIGpryPS50WLioIUVbCeBavP_aFNXlKJwEJrjqxlaD9_Q5avHGeQ4gG87mzfdyLlpIERi4dmNLRlVh5MIjxkCzIlmDpr_jPxkfqOwYB8xFe3y8_fk0jj6A1rSQTCJz/s1600/staedel_altemeister_rembrandt_dieblendungsimsons_1636.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="728" data-original-width="940" height="247" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVH98dHQnwFkoc8OmIGpryPS50WLioIUVbCeBavP_aFNXlKJwEJrjqxlaD9_Q5avHGeQ4gG87mzfdyLlpIERi4dmNLRlVh5MIjxkCzIlmDpr_jPxkfqOwYB8xFe3y8_fk0jj6A1rSQTCJz/s320/staedel_altemeister_rembrandt_dieblendungsimsons_1636.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDmO_dimp_7iW6DiS8se5DjbLCbMhp_QjXUBykoT5_qgX3Qca5YNULxGTBHGY-l2QeOtKjp9FAvG-5r87XRrjGtYlJao4wGeOmufeSx0AOB34rgQS6hZN1jOiCsvKQo4tuuDLPSg9Ko3zY/s1600/samson_blinded.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="148" data-original-width="500" height="94" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDmO_dimp_7iW6DiS8se5DjbLCbMhp_QjXUBykoT5_qgX3Qca5YNULxGTBHGY-l2QeOtKjp9FAvG-5r87XRrjGtYlJao4wGeOmufeSx0AOB34rgQS6hZN1jOiCsvKQo4tuuDLPSg9Ko3zY/s320/samson_blinded.jpg" width="320" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Tot despre aceștia se scrie (1 Regi 13) că, erau foarte grijulii să nu existe fierării în poporul lui Dumnezeu, în care și-a fi putut face arme de luptă; ci avea grijă ca oridecâte ori se gândeau că ar avea nevoie de arme, să fie nevoiți să se plece dinaintea lor și să le slujească la mese, pentru ca fiind poporul neîngrijit și dezarmat, să-l poată supune mai ușor. Acum, care sunt armele cavaleriei creștine? Care este spada spirituală care retează viciile, dacă nu </span><b>Cuvântul lui Dumnezeu și buna doctrină</b><span class="10">? Cu ce alte arme a luptat Căpitanul nostru în deșert cu dușmanul, decât </span><b>recitând la fiecare ispitire un cuvânt din dumnezeiasca Scriptură</b><span class="10">? Astăzi aceste arme, în multe părți ale poporului creștin, ne sunt furate de dușmanii noștrii care, ne-au lăsat în loc armele soldaților lor, care sunt cărțile de proastă calitate (</span><i>torpes</i><span class="10">) și profane ale cavaleriei diavolului.</span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Dincolo de asta întreb, </span><b>ce glorie mai mare are poporul creștin decât Cuvântul lui Dumnezeu</b><span class="10"> și favorurile cerului? Ce popor mai este, zice Profetul (Deut 4), atât de nobil încât să-și aibă ceremoniile și judecățile și legile primite direct de la Dumnezeu, cele pe care vi le pun astăzi dinaintea ochilor? În Psalmul 147 îl laudă Dumnezeu pe Profetul Regal spunând că a vestit Cuvântul său lui Iacob și judecățile lui lui Israel; un dar pe care nu l-a mai oferit nici unui alt popor. Și totuși, dacă a avea Cuvântul lui Dumnezeu este o glorie atât de înaltă și atât de mare, la ce-mi va folosi mie faptul că este în sine un lucru mare, dacă eu nu mă folosesc de el, dacă nu-l văd, dacă nu vorbesc despre el, dacă nu-l port în inima mea și în mâinile mele, dacă nu îmi risipesc cu el ignoranța, dacă nu-mi pedepsesc cu el păcatele, dacă nu-mi înfrânez cu el poftele, dacă nu-mi încălzește inima și nu-mi ridică dorințele la cer? La ce-mi folosește un medicament oricât ar fi de bun și eficient, oricât de mare i-ar fi puterea de vindecare minunată, dacă nu vreau să-l iau? Căci nu constă binele omului în calitatea excelentă a lucrurilor la care are acces, ci în folosirea și fructificarea lor, pentru ca prin împărtășirea și folosirea unui astfel de bun, să se facă bun cel care încă nu este.</span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">De aceea spun că este o mare mirare cum a putut să cadă peste oameni un atât de </span><b>mare dezinteres față de acest Cuvânt</b><span class="10">, pe care Dumnezeu l-a recomandat atât de mult, și pentru transmiterea căruia a făcut atât de multe, ca să le fie de folos. </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6hV_r3zMisbhaQf1ldtO-0iI_MzC47mp1qoGKfGjBOHYB5zstVIHj-2inYq2XNZ1dXDaKUIvvesFrsbahStvHiQKndwGQpuo8QpLYw_bXRpcBrnRjI13OOV0ISuTc547sTW6pdFgyL0xb/s1600/samson+tragand+piatra+de+moara.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" data-original-height="462" data-original-width="640" height="462" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6hV_r3zMisbhaQf1ldtO-0iI_MzC47mp1qoGKfGjBOHYB5zstVIHj-2inYq2XNZ1dXDaKUIvvesFrsbahStvHiQKndwGQpuo8QpLYw_bXRpcBrnRjI13OOV0ISuTc547sTW6pdFgyL0xb/s640/samson+tragand+piatra+de+moara.jpg" width="640" /></a></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-39784677055980673012017-11-13T22:33:00.002-08:002017-11-13T22:37:22.471-08:00Structura Catehismului - pe scurt<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b>STRUCTURA CATEHISMULUI - pe scurt</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: center;">
Catehismul Bisericii Catolice - Prolog, 13-17<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-m5GUzKhns5k-kI5DtxNb0EtCRuc8zcekiZzkgoci3519GuKwjZSiZkOSuj9M41IUjrNUVL9D1HvxDIT8-Jr1ciGrnbxoB3Q0OjE4Wn9bpEaSaUUhCTTXr1go1O4AX0HoB_jN09Wg36ZU/s1600/predicando.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="700" data-original-width="928" height="482" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-m5GUzKhns5k-kI5DtxNb0EtCRuc8zcekiZzkgoci3519GuKwjZSiZkOSuj9M41IUjrNUVL9D1HvxDIT8-Jr1ciGrnbxoB3Q0OjE4Wn9bpEaSaUUhCTTXr1go1O4AX0HoB_jN09Wg36ZU/s640/predicando.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>CBC </b><b>13. </b><b><i>Planul acestui Catehism se inspiră din marea tradiţie a catehismelor, care articulează credinţa în jurul a patru "stâlpi": mărturisirea de credinţă baptismală (Simbolul), sacramentele credinţei, viaţa de credinţă (Poruncile), rugăciunea credinciosului (Tatăl nostru)</i></b><b>. </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Structura Catehismului nu este una aleatorie, ci este în ea înseși un mesaj. Catehismul se împarte în patru părţi, corespunzând legilor fundamentale ale vieţii în Cristos. Întreaga structură a doctrinei Bisericii se sprijină pe patru piloni: Crezul Apostolic, Sacramentele, Cele 10 Porunci și Rugăciunea Domnească. Aceste patru dimensiuni ale credinței Creștine de astăzi sunt aceleași patru care au fost prezente întodeauna în viața Bisericii. <i>Ei erau stăruitori în </i><i>(1)</i><i>învăţătura apostolilor şi în </i><i>(2) </i><i>comuniunea [fraternă], la </i><i>(3)</i><i>frângerea pâinii şi la </i><i>(4) </i><i>rugăciune</i>. (Fapte 2,42).<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div style="text-align: justify;">
Fiecare dintre cele patru părți ale Catehismului are două secțiuni. Prima secțiune ne oferă Fundamentul pe care stă ferm ca pe o stâncă Pilonul părții respective (prezentat la randul lui, în secțiunea a II-a) .</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br /></b>
<b>Partea întâi: Mărturisirea de credinţă</b><b>. </b>Fundament: Revelaţia, prin care Dumnezeu se adresează şi se dăruieşte omului, şi credinţa, prin care omul îi răspunde lui Dumnezeu. Pilon: Simbolul Credinței.<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea a doua: Sacramentele credinţei</b><b>. </b>Fundament:<b> </b>Celebrarea misterului pascal în cultul liturgic al bisericii. Pilon: Cele 7 Sacramente.<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea a treia: Viaţa de credinţă</b><b>. </b>Fundament: acțiunea umană dreaptă și liberă cu ajutorul legii și a harului. Pilon: Decalogul.<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea a patra</b>: <b>Rugăciunea în viaţa de credinţă</b>. Fundament: sensul şi importanţa rugăciunii în viaţa credincioşilor. Pilon: Tatăl nostru. <br />
<br />
<span style="background: rgb(255, 255, 255);"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Toate cele patru părți trebuie ascultate în totalitatea lor, ca să se poată percepe întregul adevăr al credinței. Orice ucenic al lui Cristos are dreptul să primească „cuvântul credinței” nemutilat, nefalsificat, nediminuat, ci complet și integral, în toată rigoarea și în toată vigoarea lui.<br /><br /><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cele patru părţi ale Catehismului sunt legate una de alta, prezentând unul și același mister creştin.<b><span style="background: rgb(255, 255, 255);"> </span></b>Gloria, strălucirea fiecărui aspect al credinței este legată de relația lui cu întreaga simfonie a adevărului revelat. <br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Trei lucruri se cer pentru a fi un adevărat creștin: <b>să vrei, să ști și să poți</b>. Creștinul trebuie mai întâi să vrea din toată voința și inima lui să-l slujească pe Dumnezeu și să-i păzească poruncile. În al doilea rând trebuie să știe care sunt aceste porunci și care sunt lucrurile în care trebuie să placă și să slujească Domnului. Și în al treilea rând, trebuie să poată: prea puțin i-ar fi de folos voința și știința, dacă îi lipsește putința.<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Acestor trei părți le corespunde doctrina creștină cu cele patru părți ale ei. Căci, prin <b>articolele de credință</b> ea ne înclină inimile cu multă putere spre a voii să-l iubim pe Domnul și să i ne supunem. Prin <b>doctrina poruncilor</b> ne învață izvoarele a toată virtutea și dreptatea și ne prezintă ceea ce trebuie să facem pentru a place Domnului și a-i merita prietenia. Iar prin <b>doctrina despre rugăciune și sacramente</b> ne arată cum noi - oameni lipsiți de putere spirituală, slabi, trupești și înclinați spre rău - putem să dobândim puterea de a ține legea lui Dumnezeu. Pentru că rugăciunea are menirea de a cere sprijinul harului în vederea împlinirii legii, iar sacramentele au puterea de a-l da. Puterea de împlini voia lui Dumnezeu se dobândește prin harul pe care ni-l dau sacramentele prin rugăciune.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-8574382278717999782017-11-13T01:47:00.001-08:002017-11-13T01:52:49.835-08:00Structura catehismului și cele patru dimensiuni ale vieții creștine<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b>Cateheza nr. 03</b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b>STRUCTURA CATEHISMULUI</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b>Și cele patru dimensiuni ale vieții creștine - CBC 13-17</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhUJgXiC3WBGV8xjN7g6KgCcXK1rWj4JXjv0qQrbwc44D0hLIykxMy1zq4uAej8lDc1qyrTCO0CwReQOm8k9JncJs6hXtIxMNofkIDY-wXYNfAIZ_SGNxLwzjzxyPRwqqNwi3SztKeQLJV/s1600/Petru+invatand.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1246" height="410" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhUJgXiC3WBGV8xjN7g6KgCcXK1rWj4JXjv0qQrbwc44D0hLIykxMy1zq4uAej8lDc1qyrTCO0CwReQOm8k9JncJs6hXtIxMNofkIDY-wXYNfAIZ_SGNxLwzjzxyPRwqqNwi3SztKeQLJV/s640/Petru+invatand.jpg" width="640" /></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<b><br /></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
După ce am văzut necesitatea cunoașterii doctrinei creștine, să vedem acum care sunt părțile ei principale. Să examinăm structura catehismului, modul în care autorii au organizat conținutul învățăturii Creștine. Structura Catehismului nu este aleatorie, ci este în ea înseși un mesaj. Autorilor așadar le-ar placea să învățăm ceva foarte important pentru credința Creștină din însăși modul în care au organizat prezentarea misterelor de credință. Imaginea folosită pentru a descrie această structură este; o melodioasă simfonie a adevărului. Un adevăr complet, atractiv, a cărei frumusețe spirituală se adresează direct celor mai adânci dorințe ale inimii umane, creată pentru aceste adevăruri divine, o inimă neliniștită care nu-și găsește liniștea și mulțumirea decât în ele. Papa Benedict al XVI-lea scrie prezentând Compendiul Catehismului Bisericii Catolice: <i>Catehismul se împarte în patru părţi, corespunzând legilor fundamentale ale vieţii în Cristos</i>. <br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În introducerea sa, Catehismul Roman scrie cu privire la structura conținutului: „Adevărurile revelate de Atotputernicul Dumnezeu sunt așa de multe și de variate încât nu este o sarcină ușoară să dobândești o cunoaștere a lor, sau după ce ai dobândit-o, să ți-o amintești atât de bine încât să fi capabil să le explici cu ușurință și promptitudine când ocazia o cere. De aceea predecesorii noștrii în credință au redus cu foarte multă înțelepciune toate doctrinele mântuirii la aceste patru capitole: Crezul Apostolic, Sacramentele, Cele 10 Porunci și Rugăciunea Domnească. (...) Expunerea acestor patru părți,(...) include tot ceea ce ar trebui să învețe Creștinul.”</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Catehismul Bisericii preia această structură susținută pe patru piloni, și adaugă ceva nou, pentru a consolida baza pilonilor:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>13. </b><b><i>Planul acestui Catehism se inspiră din marea tradiţie a catehismelor, care articulează credinţa în jurul a patru "stâlpi": mărturisirea de credinţă baptismală (Simbolul), sacramentele credinţei, viaţa de credinţă (Poruncile), rugăciunea credinciosului (Tatăl nostru)</i></b><b>. </b><i><span style="background: rgb(255 , 255 , 255); font-family: "calibri";"><o:p></o:p></span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Un catehism trebuie să prezinte în mod fidel şi organic și fidel toată învăţătura de credință. Aceasta este întotdeauna aceeaşi dar şi izvor de lumini mereu noi. „Pentru a răspunde la această dublă cerinţă, Catehismul Bisericii Catolice reia <b>ordinea "veche", tradiţională</b>, şi urmată deja de Catehismul Sfântului Pius al V-lea, articulând conţinutul în patru părţi. Dar, în acelaşi timp, conţinutul este adesea <b>exprimat într-un fel "nou"</b>, pentru a răspunde la întrebările epocii noastre.” (Sf. Ioan Paul al II-lea, Fidei Depositum)</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Aceste patru elelemente ale credinței Creștine de astăzi <u>sunt aceleași patru</u> care au fost prezente întodeauna în viața Bisericii. FA 2,42: <i>Ei erau stăruitori în învăţătura apostolilor şi în comuniunea [fraternă], la frângerea pâinii şi la rugăciune</i>. Catehismul reiterează cu fidelitate aceleași elemente pe care le-au utilizat Apostolii în viața Bisericii, pentru creștere ei. Și așa a fost transmisă întotdeauna credința. <o:p></o:p></div>
<br />
<i>Dar, în acelaşi timp, conţinutul este adesea exprimat într-un fel "nou", pentru a răspunde la întrebările epocii noastre</i>. (FD)<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="background: rgb(255, 255, 255);"><br /></span><span style="background: rgb(255, 255, 255);"><o:p></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
În ce constă noutatea? Am afirmat că structura doctrinei Bisericii, templul lui Dumnezeu, a fost construită pe patru piloni pe care se sprijină întregul edificiu. Dar ce ne facem cu pilonii atunci când fundația este distrusă sau grav avariată? În vremurile noastre multe dintre elementele pe care se întemeiază Biserica, fundamentele necesare pentru ridicare pilonilor au fost lovite de <u>secularismul relativizant</u> și de o îndelungată <u>neglijare a formării credinței adulților</u>. Pentru a răspunde acestei situații, fiecare dintre cele patru părți ale Catehismului are două secțiuni. Prima secțiune ne oferă elementele de bază necesare pentru a înțelege adevărurile care vor permite construirea pe stâncă a pilonilor, prezentați la rândul lor în secțiunea a II-a. Iată structura:</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea întâi: Mărturisirea de credinţă</b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->14. <!--[endif]-->Cei care prin credinţă şi botez îi aparţin lui Cristos trebuie să-şi mărturisească credinţa baptismală în faţa oamenilor (Mt 10, 32; Rom 10,9 ). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
(Fundamentul 1: secţiunea întâi) Catehismul expune mai întâi în ce constă <b>Revelaţia</b>, prin care Dumnezeu se adresează şi se dăruieşte omului, şi <b>credinţa</b>, prin care omul îi răspunde lui Dumnezeu . <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
(Pilonul 1: secţiunea a doua). <b>Simbolul credinţei</b> rezumă darurile pe care Dumnezeu le face omului, ca Autor a tot binele, ca Răscumpărător, ca Sfinţitor, şi le articulează în jurul celor "trei capitole" ale Botezului nostru - credinţa: într-un singur Dumnezeu: Tatăl Atotputernic, Creatorul; - şi Isus Cristos, Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru; - şi Duhul Sfânt, în Sfânta Biserică <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Prima parte, conţine o sinteză potrivită a lex credendi, adică a credinţei mărturisite de Biserica Catolică, luată din Simbolul apostolic, a cărui proclamare constantă în adunările creştine menţine vie amintirea principalelor adevăruri ale credinţei. Această parte conține tot ceea ce trebuie crezut potrivit cu credința Creștină. <br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea a doua: Sacramentele credinţei</b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->15. <!--[endif]-->A doua parte a Catehismului expune în ce fel <b>mântuire</b><b>a</b><b> </b>lui Dumnezeu, înfăptuită o dată pentru totdeauna prin Cristos Isus şi prin Duhul Sfânt, este <b>făcută prezentă</b><b>:</b><b> </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b>- </b>în acţiunile sacre ale <b>liturgiei </b>Bisericii (secţiunea întâi, fundamentul - Economia Sacramental - celebrarea misterului pascal în cultul liturgic al bisericii), <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- în special în cele şapte <b>sacramente </b>(secţiunea a doua: pilonul). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Partea a doua, prezintă elementele esenţiale ale lex celebrandi. Vestirea evangheliei îşi află răspunsul privilegiat în viaţa sacramentală. În ea, credincioşii experimentează şi mărturisesc, în fiecare moment al existenţei lor, eficacitatea mântuitoare a misterului pascal, prin care Cristos a împlinit opera răscumpărării noastre.<br />
<br />
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Partea a treia: Viaţa de credinţă</b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->16. <!--[endif]-->Partea a treia a Catehismului prezintă scopul ultim al omului creat după chipul lui Dumnezeu: <b>fericirea </b>şi căile pentru a ajunge la ea: <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- prin <b>acţiune </b>dreaptă şi liberă, cu ajutorul <b>legii şi al harului</b> lui Dumnezeu (secţiunea întâi); <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
- prin acţiune ce realizează <b>dubla poruncă a iubirii</b>, desfăşurată în <b>cele zece porunci </b>ale lui Dumnezeu (secţiunea a doua). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Partea a treia, intitulată „Viaţa în Cristos”, aminteşte de lex vivendi, adică angajarea pe care o au cei botezaţi de a manifesta, în comportamentul lor şi în alegerile lor etice, fidelitatea faţă de credinţa mărturisită şi celebrată. Creştinii sunt chemaţi de Domnul Isus să îndeplinească fapte care se potrivesc demnităţii lor de fii ai Tatălui în dragostea Duhului Sfânt.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Partea a patra: <b>Rugăciunea în viaţa de credinţă</b><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->17. <!--[endif]-->Ultima parte a Catehismului tratează despre <b>sensul şi importanţa rugăciunii</b> în viaţa credincioşilor (secţiunea întâi). <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Ea se încheie cu un scurt comentariu al celor şapte cereri din <b>Rugăciunea domnească</b> (secţiunea a doua). În ele găsim <b>ansamblul bunurilor pe care trebuie să le sperăm</b> şi pe care Tatăl nostru din ceruri vrea să ni le dăruiască. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Partea a patra, intitulată „Rugăciunea creştină”, oferă o sinteză a lex orandi, adică a vieţii de rugăciune. După exemplul lui Isus, modelul perfect al celui care se roagă, şi creştinul este chemat la dialogul cu Dumnezeu în rugăciune, a cărei expresie privilegiată este rugăciunea Tatăl nostru, rugăciunea pe care ne-a învăţat-o însuşi Isus.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Unitatea celor patru părți legătura dintre ele</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Mai întâi trebuie spus că, așa cum toate simfoniile clasice au patru mișcări, Catehismul trebuie la rândul lui - ca o simfonie a adevărului - să conțină toate cele patru părți fundamentale ale doctrinei creștine - întru cât își propune să ofere o relatare integrală a elementelor esențiale ale credinței. O simfonie poate fi apreciată numai când este ascultată ca întreg. Toate cele patru părți trebuie ascultate, ca să se poată percepe întregul adevăr al credinței.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Pentru ca oferirea propriei credințe să fie perfectă, cel care devine ucenic al lui Cristos are dreptul să primească „cuvântul credinței” nemutilat, nefalsificat, nediminuat, ci complet și integral, în toată rigoarea și în toată vigoarea lui. A trăda în orice lucru integritatea mesajului înseamnă golirea periculoasă a catehezei însăși și compromiterea roadelor pe care Cristos și comunitatea eclezială au dreptul să le aștepte. <i>învățându-i să păzească toate…</i> Când un om, intuind „sublimitatea cunoașterii lui Isus Cristos”, întâlnit în credință, poartă cu sine dorința de a-l cunoaște mai bine ..., nici un pretext nu este valid pentru a-i refuza o parte orecare a acestei cunoașteri. CT 30<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
În al doilea rând, trebuie spus că gloria, strălucirea fiecărui aspect al credinței este legată cumva de relația lui cu întreaga simfonie a adevărului revelat.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br />Legăturile dintre cele 4 părți</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i>Catehismul se împarte în patru părţi, corespunzând </i><b><i>legilor fundamentale ale vieţii în Cristos</i></b><i>. </i>(Benedict al XVI-lea)<i><o:p></o:p></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Scria Luis de Granada în Spania secolului de aur al Creștinătății: „Una dintre lucrurile pe care le resimțim cel mai mult dintre câte sunt în Biserica creștină este <u>ignoranța creștinilor</u> din ziua de azi cu privire la înseși <b>legile și fundamentele religiei lor</b>.<i><o:p></o:p></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cu greu găsești un musulman sau un evreu pe care de-l întrebi despre pricipalele articole și părți ale doctrinei lor, să nu știe să argumenteze cumva. Dar între creștini (care întru cât au primit doctrina din cer, ar trebui să o aibă mai bine întipărită în inima lor) se găsește atâta <b>dezinteres și neglijență</b> cu privire la acestea, încât nu numai copiii, ci chiar bărbați în toată firea <u>abia de știu primele elemente a acestei celeste profesiuni</u>. Și dacă este adevărat că de la a spune până la a face e mare distanța, cât de departe vor fi de a face ceea ce le poruncește Dumnezeu, aceia care nici nu știu și nici nu le trece prin cap ce li se poruncește?” (Granada, Compendio, cap.1)<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
„Cu toții știm că patru sunt principalele părți ale doctrinei, și anume, articolele de credință, poruncile, rugăciunea și sacramentele: dar <b>rațiunea și necesitatea acestor părți</b> nu o știu toți, și este un lucru foarte important de știut, mai mult, <b>fără a înțelege aceasta nu se poate ști nimic</b><i>.” (Id., cap.2) </i><i><br /></i><i><o:p></o:p></i></div>
<div class="p" style="mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph; vertical-align: baseline;">
Cele patru părţi sunt legate una de alta, de unul și același mister creştin. Dar, continuă Venerailul - „pentru a înțelege această legătură trebuie să se știe că trei lucruri se cer pentru a fi un adevărat creștin: să vrei, să ști și să poți. Creștinul trebuie mai întâi să vrea din toată voința și inima lui să-l slujească pe Dumnezeu și să-i păzească poruncile, și să fie atât de convins în această privință, încât de ar avea la dispoziție alte câteva mii de maniere de viață și căi de a trăi în lume, să se hotărască să meargă numai pe aceasta. În al doilea rând, după această decizie, trebuie să știe care sunt aceste porunci și care sunt lucrurile în care trebuie să placă și să slujească Domnului. Căci așa cum mi-ar fi de puțin folos să fiu determinat să slujesc un rege, dacă nu aș ști cum și în ce anume trebuie să-l slujesc, tot așa prea puțin îmi este de folos să doresc să slujesc pe Dumnezeu dacă nu știu în ce anume trebuie să-l slujesc. În al treilea rând, trebuie să poată: căci deși aș putea fi hotărât să-l slujesc și aș putea ști în ce constă slujirea, dacă nu am forțele și nici posibilitatea de a o face, (din cauză că ceea ce mi se poruncește depășește capacitatea și puterea firii mele), prea puțin mi-ar fi de folos voința și știința, când îmi lipsește putința.</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Acestor trei părți le corespunde bogata doctrină creștină cu cele patru părți pe care ea le învață. Căci, prin articolele de credință ne înclină inimile cu multă putere de convingere spre a voii să-l iubim pe Domnul și să i ne supunem. Prin doctrina poruncilor ne învață izvoarele a toată virtutea și dreptatea și ne prezintă în chip distinct ceea ce trebuie să facem pentru a place Domnului și a-i merita prietenia. Iar prin doctrina despre rugăciune și sacramente ne arată cum noi - oameni lipsiți de putere spirituală, slabi, trupești și înclinați spre rău - putem să dobândim puterea de a ține legea lui Dumnezeu. Pentru că rugăciunea are menirea de a cere sprijinul harului pentru împlinirea legii, iar sacramentele au puterea de a-l da. Este esențial să reținm: puterea de împlini voia lui Dumnezeu <b>se dobândește prin harul pe care ni-l dau sacramentele prin rugăciune.</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În concluzie, putem să înțelegem acum felul în care trebuie să ne folosim de această doctrină cerească, ca să nu o citim, nici să o cunoaștem degeaba. Și anume, de <b>misterele credinței</b> trebuie să ne apropiem pentru a ne înclina inima spre iubirea și frica de Dumnezeu, spre recunoștința pentru binefacerile lui și spre supunerea față de poruncile lui (Cu dorința de a-l cunoaște pe Dumnezeu mai bine pentru a-l iubi mai mult). De <b>doctrina poruncilor</b> trebuie să ne folosim pentru a-i înțelege voința și pentru a ști în ce anume îi putem plăcea sau displăcea. Iar de <b>rugăciune și de sacramente </b>trebuie să ne folosim cu scopul de a dobândi spiritul, puterile și harul cu care să putem transpune în faptă tot ceea ce poruncește legea. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Și astfel nu ne va lipsi nimic din ce se cere pentru împlinirea și desăvârșirea creștinătății.”<b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 1,6600; mso-line-height-alt: 0pt; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-25671620435840957282017-11-08T01:06:00.002-08:002017-11-08T06:13:24.649-08:00Necesitatea prezentării doctrinei creștine<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i>Compendiul doctrinei creștine</i><span class="10"> - </span><span class="10">de Venerabilul </span><span class="10">Luis de Granada</span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Către cititorul creștin</b><b><span class="10"><o:p></o:p></span></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ5-Z-tEspVqnuLnHIaSnhuOq2mA071mJOGs1igclwq1RiVnXfqSzSg1l_2grpuy4ppjl4TWUXzVP-ohgQfCQSdo155x4SDplzn-2Qg43y6YyvCB0R5ELRmXjvSTNFHcN3XOM4EWGFD8_C/s1600/ezra-read-the-law.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="362" data-original-width="512" height="282" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZ5-Z-tEspVqnuLnHIaSnhuOq2mA071mJOGs1igclwq1RiVnXfqSzSg1l_2grpuy4ppjl4TWUXzVP-ohgQfCQSdo155x4SDplzn-2Qg43y6YyvCB0R5ELRmXjvSTNFHcN3XOM4EWGFD8_C/s400/ezra-read-the-law.jpg" width="400" /></a></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">De multe zile, cititorule creștin, simt o mare suferință văzând în diferite locuri, biserici în care aproape întregul an nu se predică și nici nu există condițiile pentru a o putea face. Și așa rămâne poporul necultivat și ordinar (rustico y popular) aproape toată viața fără lumină, fără doctrină și fără a auzi Cuvâtul lui Dumnezeu</span><span class="10"> </span><span class="10">- trăind în tenebrele și sub umbra morții.</span><br />
<span class="10"><br /></span></div>
<i>Şi a venit Isus să locuiască la Cafárnaum, care este pe malul mării, în ţinuturile lui Zabulón şi Neftáli, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaía, care zice: „Pământ al lui Zabulón şi pământ al lui Neftáli, pe drumul spre mare, dincolo de Iordán, Galiléea neamurilor! Poporul care stătea în întuneric a văzut o lumină mare, iar celor care stăteau în regiunea şi în umbra morţii le-a răsărit o lumină”.</i> (Mat 4,13-16)<br />
<div>
<br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">C</span><span class="10">ăci</span><span class="10"> ce fel de lumină, de mântuire și de cunoaștere poate avea </span><span class="10">cineva </span><span class="10">dacă-i lipsește Cuvântul lui Dumnezeu</span><span class="10">?</span><span class="10"> Spunea Sf.Ieronim că tot omul lipsit de cunoașterea Creatorului lui</span><span class="10">,</span><span class="10"> este animal. De aceea mi s-a părut că vremurile actuale nu ne ofereau alt remediu mai bun decât acela ca, </span><span class="10">la</span><span class="10"> locul predicii să se citească în duminici și sărbători, după evanghelia liturghiei solemne, un text cu doctrină </span><span class="10">b</span><span class="10">ună care să suplinească cumva ace</span><span class="10">stei</span><span class="10"> lips</span><span class="10">e</span><span class="10">. E adevărat că nu egalează cuvântul mort pe Cel Viu, și totuși chiar și acesta este o foarte mare lumină și mângâiere pentru sufletele noastre, căci cu siguranță una dintre cele mai mari binefaceri ale Providenței dumnezeiești este aceea de a fi comunicat oamenilor doctrina Sa. (...) </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Și pentru că în aceste vremuri sunt multe cele ce se pot citi am considerat că dintre toate cea mai adecvată e</span><span class="10">ste</span><span class="10"> </span><b>prezentarea </b><b>doctrin</b><b>ei</b><b> creștine</b><span class="10">, care și este facultatea prop</span><span class="10">r</span><span class="10">ie profesiunii noastre, cea care ne învață ce avem </span><b>de crezut</b><span class="10">, ce avem </span><b>de făcut</b><span class="10"> și mijloacele prin care vom putea dobândi harul atât pentru a</span><span class="10"> crede cât și pentru a înfăptui</span><span class="10">, și anume prin puterea </span><b>rugăciunii </b><span class="10">și a </span><b>Sacramentelor</b><span class="10">. (...) </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Capitolele cărții și predicile au </span><span class="10">în general </span><span class="10">aceeași lungime, căci am căutat să nu lungim textul mai mult decât s-ar putea citi într-o jumătate de oră, pentru ca cealaltă jumătate să rămân</span><span class="10">ă</span><span class="10"> la dispoziția Preotului pentru a spune ceva cu privire la ceea ce s-a citit. </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10">Recomand ca cel care citește să nu o facă în grabă și pe fugă, ci rar și clar, pentru ca poporul să înțeleagă bine ce se citește, cum este scris despre Ezra care citea poporului lui Dumnezeu legea. </span><span class="10"><o:p></o:p></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="margin-left: 20,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 2,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><b>Ésdra citeşte legea</b> (Neemia cap.8)</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<i>Tot poporul s-a adunat ca un singur om în piaţa care era înaintea Porţii Apelor şi i-au zis lui Ésdra, secretarul, să aducă el Cartea Legii lui Moise pe care Domnul a poruncit-o Israélului. Preotul Ésdra a adus legea înaintea adunării [alcătuită] din bărbaţi şi femei şi din toţi cei care puteau s-o înţeleagă ca s-o asculte. Era ziua întâi a lunii a şaptea. [Ésdra] a citit din ea de când s-a luminat până la amiază în piaţa care este înaintea Porţii Apelor, în faţa bărbaţilor, a femeilor şi a celor care puteau să înţeleagă. Urechile întregului popor erau [îndreptate] spre Cartea Legii.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i> Ésdra, scribul, stătea pe o platformă de lemn pe care o făcuseră pentru [această] ocazie. (...) Ésdra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci era mai sus decât tot poporul. Când a deschis-o, tot poporul s-a ridicat în picioare. Ésdra l-a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, iar tot poporul a răspuns ridicând mâinile: „Amin! Amin!”. Apoi s-au plecat cu faţa la pământ şi s-au prosternat înaintea Domnului. (...) Guvernatorul Nehemía, preotul şi scribul Ésdra şi levíţii explicau poporului legea, iar poporul stătea în picioare. Ei citeau fragmente din Cartea Legii lui Dumnezeu, le dădeau sensul şi explicau ceea ce citeau. Aceștia au zis întregului popor: „Ziua aceasta este sfântă pentru Domnul Dumnezeul vostru; nu jeliţi şi nu plângeţi!” – căci tot poporul plângea în timp ce asculta cuvintele legii. (...) Au făcut veselie mare pentru că au înţeles cuvintele care li se făcuseră cunoscute.</i></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span>
<span class="10">Și pentru a ne angaja la această lucrare cu mai multă generozitate, am alăturat autoritatea și porunca Reginei și Domnitoarei Noastre</span><span class="10"> (Isabela de Castilla)</span><span class="10">, care cu zelul și marea ei dorință de progres a virtuții și religiei creștine, a binevoit ca</span><span class="10"> toate acestea</span><span class="10"> să se r</span><span class="10">ealizeze</span><span class="10"> și să se tipărească pe cheltuiala Sa, ca remediu pentru această nevoie. Tu, creștine cititor, profită de aces</span><span class="10">t proiect</span><span class="10"> și punând deoparte scrierile și cărțile cavaleriei profane, citește această carte a cavaleriei cerești, în care înveți să slujești și să militezi pentru Regele tău suveran, </span><span class="10">și </span><span class="10">să </span><span class="10">ieși triumfător</span><span class="10"> </span><span class="10">în lupta cu</span><span class="10"> f</span><span class="10">astul </span><span class="10">și vanitățil</span><span class="10">e</span><span class="10"> acestei lumi. Să pornim! </span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span class="10"><br /></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
</div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-90168572914226664832017-11-06T09:56:00.001-08:002017-11-06T10:05:30.325-08:0002. Scopul Catehismului - pe scurt<div align="center" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: center;">
<b>SCOPUL CATEHISMULUI</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: center;">
Catehismul Bisericii Catolice - Prolog, 11<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><br /></i></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb0UytL5Mw5ABzvWyBvNdAWwpn6ED7d76fy1Q0GXUG55k_nF2wLBT8KOxXFxxa1ihG6fEjxXyp1gl8LXTVy0_tw0CVnuxqnfzm_gxA8bix2AUHZsWIjk6TerO2CXhuMbeVL8Quzys6pCTv/s1600/Isus+Cristos+detaliu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="461" data-original-width="391" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhb0UytL5Mw5ABzvWyBvNdAWwpn6ED7d76fy1Q0GXUG55k_nF2wLBT8KOxXFxxa1ihG6fEjxXyp1gl8LXTVy0_tw0CVnuxqnfzm_gxA8bix2AUHZsWIjk6TerO2CXhuMbeVL8Quzys6pCTv/s400/Isus+Cristos+detaliu.jpg" width="338" /></a></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><br /></i></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><br /></i><i>Acest catehism are drept scop să prezinte o expunere organică şi sintetică a conţinutului esenţial şi fundamental al învăţăturii catolice, privind atât credinţa cât şi morala, în lumina Conciliului Vatican II şi a ansamblului Tradiţiei Bisericii. Izvoarele lui principale sunt Sfânta Scriptură, Sfinţii Părinţi, liturgia şi Magisteriul Bisericii. E destinat să slujească "drept punct de referinţă pentru catehismele sau compendiile care sunt compuse în diferitele ţări</i>". (CBC 11)<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Scopul <i>Catehismului Bisericii Catolice</i> este să prezinte o expunere pedagogică și organică a conţinutului esenţial şi fundamental al învăţăturii catolice în vederea aprofundării cunoaşterii credinţei; catehismul oferă o expunere sistematică și coerentă a doctrinei.<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Să prezinte în mod sintetic ansamblul complet al învățăturii (credință și morală), insistând asupra esențialului și a unității armonioase dintre misterele credinței.<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dorind să contribuie la lucrarea de reînnoire a întregii vieți bisericești, Catehismul expune învățătura de credință privind-o în lumina Conciliului Vatican II și a ansamblului Tradiției Bisericii .<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Credința este întodeauna aceeași. De aceea Catehismul ținând seama de explicitările doctrinei, pe care Spiritul Sfânt le-a sugerat Bisericii în decursul timpurilor, întorcându-se la sursele revelației, prezintă în mod fidel şi organic învăţătura Sfintei Scripturi, a Tradiţiei vii în Biserică şi a Magisteriului autentic, precum şi moştenirea spirituală a Părinţilor, a sfinţilor şi sfintelor Bisericii.</div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Întru cât credința este în același timp și sursa unei lumini mereu noi, Catehismul contribuie la aşezarea în lumina credinţei a situaţiilor noi şi a problemelor care nu existau în trecut. Catehismul este punctul de referință cel mai sigur pentru formarea convingerilor noastre creștine, lumina care ne eliberează de opiniile mereu schimbătoare ale modelor omenești și care ne conduce pe calea cea sigură ce duce la Cer. <br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dumnezeu fiind etern, adevărul pe care-l vorbește nu este legat de un timp anume, ci vorbește tuturor timpurilor. Adunând laolaltă pentru noi într-un singur volum toate sursele esențiale care poartă revelația lui Dumnezeu de dincolo de timp, Catehismul ne învață adevărurile venite până la noi din veșnicie, transmise de Dumnezeu în istorie prin Cuvântul său în Biserică. Conectându-ne la râul de lumină format din experiențele întregului Popor al lui Dumnezeu, Catehismul ne ridică deasupra limitărilor inerente fiecărei epoci și ne eliberează de sub robia conformării cu mentalitățile contradictorii ale lumii acesteia.<br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Menirea Catehismului este să fie <b>un text de referință autorizat, complet, sigur și autentic</b> pentru credincioșii care doresc să învețe și să aprofundeze întrega credință, și pentru oricine voiește să știe ce învață Biserica Catolică. <o:p></o:p><br />
<br />
<br />
<a href="http://doctrinachristiana.blogspot.com/2017/11/cateheza-2-scopul-catehismului.html">Varianta pe larg a Catehezei 02 poate fi consultată aici.</a><br />
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-bottom: 0,0000pt; margin-left: 21,0000pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p></o:p></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-4257252111334287252017-11-05T09:31:00.000-08:002017-11-06T01:59:20.447-08:00Scopul Catehismului Bisericii Catolice<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b>Cateheza nr.02</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: large;">SCOPUL CATEHISMULUI</span></b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b>Paragraful III - Scopul acestui Catehism</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
Comentariu la CBC nr.11<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfSEccj4LeTAZYQaSNPOY8wCTHUsliOj92Gbdw6CzwbYXA71ocZJHwXdx6K5ATsvtr2oK_sxzHL1nSLGR7-1CdA3bvcG_6KpmkPlMPKQ6KbrPn9ywt0Cxt7jeMOLofEhuqlmCrI8A2vSEW/s1600/Isus+Cristos.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="603" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfSEccj4LeTAZYQaSNPOY8wCTHUsliOj92Gbdw6CzwbYXA71ocZJHwXdx6K5ATsvtr2oK_sxzHL1nSLGR7-1CdA3bvcG_6KpmkPlMPKQ6KbrPn9ywt0Cxt7jeMOLofEhuqlmCrI8A2vSEW/s640/Isus+Cristos.png" width="384" /></a></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
După ce prima întâlnire am dedicat-o conceptului de Cateheză în general, astăzi începem să ne concentrăm asupra Catehismului Bisericii Catolice. Plecăm de la ceea ce este cel mai important atunci când pornești la drum: să cunoști destinația, drumul și modul de a ajunge la capătul călătoriei, ce urmărești și cum obții, obiectivul și mijlocul. Scopul catehismului este a facilita o adeziune la credință mai conștientă și mai coerentă, o convertire tot mai profundă de-a lungul întregii vieți a personei în totalitatea ei, a forma ucenicul pentru a fi cu totul una cu unicul Maestru care are cuvintele vieții veșnice și cu Biserica Sa, de azi și dintoteauna. Iar modul utilizat este acela de a ne scufunda în totalitatea misterului lui Cristos, în memoria vie a trupului Său Mistic, de a ne întoarce la izvoarele vii ale credinței, aceeași întotdeauna. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i>CBC11 Acest catehism are drept scop să prezinte o expunere organică şi sintetică a conţinutului esenţial şi fundamental al învăţăturii catolice, privind atât credinţa cât şi morala, în lumina Conciliului Vatican II şi a ansamblului Tradiţiei Bisericii. Izvoarele lui principale sunt Sfânta Scriptură, Sfinţii Părinţi, liturgia şi Magisteriul Bisericii. E destinat să slujească "drept punct de referinţă pentru catehismele sau compendiile care sunt compuse în diferitele ţări</i></b><b><i>". </i></b><b><i><o:p></o:p></i></b></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l4 level1 lfo1; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-style: italic;">(1) </span><!--[endif]--><i>Acest catehism are drept scop</i><b><i> s</i></b><b><i>ă prezinte o expunere </i></b><b><i><u>organică şi sintetică</u></i></b><b><i> a conţinutului esenţial şi fundamental al învăţăturii catolice. </i></b>Accentul acestui Catehism - citim în paragraful 23 - e pus pe <b>expunerea de doctrină</b>. El vrea să ajute la <b>aprofundarea cunoaşterii credinţei</b>. Prin însuşi acest fapt, este orientat spre maturizarea credinţei, spre înrădăcinarea ei în viaţă şi iradierea ei mai apoi, în mărturie. Catehismul răspunde astfel necesității absolute a unei <b>cateheze bine ordonate și coerente</b>, - care să ofere o <b>aprofundare sistematică, completă </b>a misterului creștin, abordare prin care cateheza se distinge - de altfel - fundamental de toate celelalte forme de vestire a cuvântului lui Dumnezeu” (CT 21). Dacă se dorește a se ajunge la un scop precis (acela de a dezvolta până la maturitate, cu ajutorul lui Dumnezeu, o credință aflată după convertire încă în fază germinală), este necesară o inițiere creștină integrală, nu se poate rămâne la o prezentare improvizată a credinței, ci este necesară expinere sistematică a adevărurilor de credință, după un program clar stabilit. Scopul catehezei, în cadrul general al evanghelizării, este acela de a fi <b>faza învățării și maturizării</b>, adică timpul în care creștinul după convertire, se străduiește să îl cunoască mai bine pe Domnul său Isus Cristos, căruia i s-a încredințat: să-i cunoască „misterul”, împărăția lui Dumnezeu pe care o vestește, exigențele și promisiunile conținute în mesajul său evanghelic, căile pe care le-a trasat pentru toți cei care vor să îl urmeze (CT 20). Catehismul oferă această expunere sintetică a doctrinei, prezintă ansamblul complet al învățăturii, insistând asupra <b>esențialului</b>, fără să pretindă să abordeze toate problemele disputate, pentru că astfel s-ar transforma în cercetare teologică sau în exegeză științifică.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>(2) </b><b><i>privind </i></b><b><i>atât credinţa cât şi morala.</i></b> Atât ceea ce este de crezut cât și cea ce este de făcut. Cateheza nr.3 va fi dedicată înțelegerii structurii organice a catehismului (parafraful IV al prologului, nr.13-17 - cei patru piloni ai învățăturii Bisericii: mărturisirea de credință, sacramentele, poruncile și rugăciunea). Vom analiza care sunt relațiile și armonia dintre misterele credinței, cum se sprijină unele pe altele ca într-o simfonie melodioasă a adevărului, într-o unică și bogată compoziție, într-o unitate a vieții creștine și a adevărului.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cum își atinge Catehismul acest scop?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>(3) - </b><b><i>Privind </i></b><b>... </b><b><i>în lumina Conciliului Vatican II</i></b><b> </b><b><i>și a ansamblului Tradiţiei Bisericii,</i></b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Sf.Ioan Paul al II-lea prezintă catehismul, în Fidei Depositum, drept un moment fundamental în planul de înnoire a Bisericii. „<i>După reînnoirea liturgiei şi noua codificare a Dreptului Canonic al Bisericii latine şi a canoanelor Bisericilor orientale catolice, acest Catehism va avea o contribuţie foarte importantă la </i><b><i><u>lucrarea de reînnoire a întregii vieţi bisericeşti</u></i></b><i>, voită şi pusă în aplicare de Conciliul al II-lea din Vatican</i>". <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 1,6600; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 19,9000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Criza actuală a Bisericii are drept punct central lupta internă dintre vechi și nou, conflictul teoogic inițiat în post-conciliu între hermeneutica continuității (care insistă pe siguranța învățăturii) și hermeneutica discontinuității progresive (care pretinde adaptarea învățăturii Bisericii la condițiile actuale ale vieții creștinilor). Sf.Ioan Paul al II-lea vine în întâmpinarea aceastei dificultăți, - resimțită în timpul redactării catehismului - scriind în FD: „<i>Acest catehism caută să</i><i> expun</i><i>ă „o învăţătură </i><b><i>sigură </i></b><i>şi, în acelaşi timp, </i><b><i>adaptată </i></b><i>vieţii actuale a creştinilo</i>r... <i>Un catehism trebuie să prezinte în mod </i><b><i>fidel </i></b><i>şi </i><b><i>organic </i></b><i>învăţătura </i><i><u>Sfintei Scripturi</u></i><i>, a </i><i><u>Tradiţiei vii</u></i><i> în Biserică şi a </i><i><u>Magisteriului autentic</u></i><i>, precum şi </i><b><i>moştenirea spirituală</i></b><i> a Părinţilor, a sfinţilor şi sfintelor Bisericii. </i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i>Trebuie </i></b><b><i><u>să ţină seama de explicitările doctrinei</u></i></b><b><i>, pe care Spiritul Sfânt le-a sugerat Bisericii în decursul timpurilor</i></b><i>. Dar mai trebuie şi </i><b><i><u>să contribuie la aşezarea în lumina credinţei a situaţiilor noi </u></i></b><i>şi a problemelor care nu existau în trecut. Catehismul va cuprinde aşadar lucruri noi şi vechi (cf. Mt 13, 52), întru cât credința este </i>(a)<i> întotdeauna </i><i><u>aceeaşi</u></i><i>, dar</i><i> în același timp </i>(b)<i> sursa unei lumini mereu noi.</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Necesitatea adaptării la noutatea zilei actuale nu justifică însă niciodată ruptura cu tradiția bimilenară de înțelegere a depozitului credinței. Biserica nu are dreptul să altereze depozitul credinței ci să-l expliciteze credincioșilor din fiecare perioadă a istoriei, fără al diminua. Nimeni în Biserică nu este deasupra lui Cristos și a Sfintei Scripturi, oricine ar fi și oricât de numeroși ar fi cei care susțin contrariul. Sf.Pavel încă din vremea sa, constata cu mare tristețe cum pe urmele lui veneau alți ucenici cu pretenția aducerii unei alte variante a Evangheliei, deși Evanghelia autentică este numai una. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 20,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-para-margin-left: 2,0000gd; text-align: justify; text-indent: 0,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Galateni 1,6-12: <i>Mă mir că aţi trecut atât de repede de la cel care v-a chemat, prin harul lui Cristos, la o altă evanghelie. De fapt, nu este alta, ci sunt doar unii care vă tulbură şi vor să schimbe evanghelia lui Cristos. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar predica o altă evanghelie în afară de aceea pe care v-am predicat-o, să fie anátema! Aşa cum am mai spus, o spun acum din nou: dacă cineva vă predică o altă evanghelie în afară de aceea pe care aţi primit-o, să fie anátema! Caut eu oare acum bunăvoinţa oamenilor? Sau a lui Dumnezeu? Ori caut eu să plac oamenilor? Dacă aş căuta să plac oamenilor, n-aş fi slujitorul lui Cristos. Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că evanghelia predicată de mine nu este după om: nici n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci [am primit-o] prin revelaţia lui Isus Cristos</i>.” <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Nici presupusa competență a unor teologi, nici numărul episcopilor care votează în vreun Sinod în favoarea sau împotriva unei teze, nici măcar Sfântul Părinte Papa nu poate adăuga sau scoate ceva din ceea ce a fost încredințat de Cristos și Apostolii Săi Bisericii până la sfârșitul veacurilor cu titlul de doctrină ireversibilă, definitivă. Episcopii nu pot dispune de depozitul încredințat lor (credință, morală, sacramente), ci sunt apărătorii și interpreții lui autorizați. Dar dacă competența teologică de una singură nu conferă autoritatea, atunci când nu ai primit-o de la Biserică, nici autorizarea odată primită nu garantează fidelitatea în lipsa competenței dotrinare și moral-spirituale, căci altfel nu am mai fi avut episcopi care să fi căzut în erori și erezii, cum vedem că s-a întâmplat cu nenumărați ierarhi - ba chiar cu Sinoade - tâlhărești -, de-a lungul celor 20 de secole și cum se petrece în vremurile noastre în întreaga Biserică. Nu insist, doar subliniez acest punct vital aducând mărturia celor doi principali martori ai învățăturii Bisericii în urmă cu 5 ani: Card. Muller si Papa Benedict al XVI-lea.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În cartea sa <i>Papa - Misiune și Mandat</i> (2017), Card. Muller, de curând ex-prefectul Congregației pentru Doctrina Credinței, scrie încercând să explice cum și-a găsit în tinerețe o cale proprie pe care să treacă cu bine prin conflictul distrugător dintre integralismul fundamentalist-literalist (extremismul hermeneuticii continuității) și modernismul relativist, a-sistemic și secularizant (extremismul hermeneuticii discontinuității progresive), atitudini ambele distructive și sterile, scrie apăsat: “<i>Biserica trebuie să rămână fidelă cuvântului lui Dumnezeu din Scriptură și din Tradiție și interpretării elementelor obligatorii de credință din Magisteriu – altfel se va face vinovată cu privire la mântuirea sufletelor. În Cristos – Învățătorul Adevărului și Bunul Păstor – învățătura și viața Bisericii Sale sunt inseparabile</i>.” Încă de copil - povestește, a fost învățat o distincție esențială: cea între figura și rolul Papei, cum sunt Sf.Petru și succesorii săi, și Papa ca persoană, care poate să comită erori și să aibă slăbiciuni. Chiar și un Papă poate greși, de exemplu dacă de are lipsuri în învățarea credinței. Un Papă nu poate schimba de pildă “criteriile inerente de admitere la sacramente”, sau “să dea absolvirea sacramentală și să permită Sfânta Împărtășanie unui catolic care este în stare de păcat de moarte în lipsa căinței sau a fermei hotărâri de a evita de acum încolo acel păcat, fără a păcătui în consecință la rândul lui în relație cu adevărul Evangheliei și față de mântuirea acelor credincioși care sunt astfel duși în eroare”.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Papa Benedict al XVI-lea în <b><i>Fede, ragione, verità e amore</i></b> (Lindau 2009, p. 400) scria cu privire la ipoteza devierii de la credință a majorității episcopilor, sau caz contrar, a Papei: «Ar trebui să se evite în primul rând impresia că Papa (sau oficiul său în general) poate doar să adune și să exprime din când în când media statistică a credinței vii, deducând de aici că nu ar fi posibilă o decizie contrară acestor valori statistice medii (problematice ele însele în constatabilitatea lor). <b>Credința este normată de datele obiective ale Scripturii și ale dogmei, care în timpuri întunecate pot și să dispară</b> <b>în mod înspăimântător din conștiința celei mai mari părți a creștinătății (statistic vorbind), fără a pierde prin aceasta nimic din caracterul lor constrângător și obligatoriu</b>. Când se verifică un astfel de caz cuvântul Papei poate și trebuie fără îndoială să se opună statisticii și să stea contra puterii opiniei [generale], care pretinde cu tărie a fi singura validă; și aceasta trebuie să se facă <b>cu o fermitate cu atât mai mare cu cât mai clară va fi </b>(precum în cazul ipotetic dat)<b> mărturia Tradiției</b>. Și în caz contrar, va fi posibilă și necesară o critică a pronunțărilor papale, în măsura în care acestora le lipsește acoperirea în Scriptură și în Crez, în credința Bisericii universale. Acolo unde nu există nici <u>unanimitatea Bisericii </u>universale, nici <u>o clară mărturie a izvoarelor</u>, acolo nu este posibilă o decizie care pretinde angajament și obligativitate; iar dacă aceasta s-ar petrece totuși în mod formal, întru cât i-ar lipsi condițiile indispensabile pentru a pretinde așa ceva, ar trebui să se ridice problema cu privire la legitimitatea sa”. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]-->(4) <!--[endif]-->- sursele principale ale Catehismului sunt <b><i>Sfânta Scriptură, Sfinţii Părinţi, liturgia şi Magisteriul Bisericii. </i></b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Sf.Ioan Paul al-lea prezintă Catehismul ca fiind „<i>text de referinţă pentru </i><b><i>o cateheză reînnoită la izvoarele vii ale credinţei</i></b>”. <b>Privit în acest sens, scopul catehismului este să ne învețe adevărurile venite până la noi de dincolo de timp, transmise de Dumnezeu în istorie prin Cuvântul său</b>. Catehismul adună laolaltă pentru noi într-un singur volum toate sursele esențiale care poartă revelația lui Dumnezeu de dincolo de timp. Întru cât Dumnezeu este etern, adevărul pe care-l vorbește nu este legat de un timp anume, ci vorbește tuturor timpurilor. De-a lungul ultimilor două mii de ani sursele care poartă această revelație (Sf.Scriptură, Conciliile Bisericii, Magisteriul papal, liturghia, Părinții și Doctorii Bisericii) au adus viața cea nouă fiecărei epoci și pretutindeni. Ajungând până la noi, această memorie vie a Bisericii - cum o numește Catehismul, ne transmite viața cea nouă, ridicându-ne totodată deasupra experiențelor imediate și limitărilor inerente fiecărei epoci; ne conectează cu râul de lumină format din experiențele întregului Popor al lui Dumnezeu, ne eliberează de sub robia conformării cu mentalitățile contradictorii ale lumii acesteia, prin înnoirea minților noastre conformate ideilor și punctelor de vedere proprii revelației dumnezeiești, așa cum se regăsesc în viața și gândirea marilor Sfinți. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Când permitem ca aceste surse din Scriptură și din tradiție să fie autoritative pentru noi, ne așezăm în punctul în care putem primi binecuvântarea lui Dumnezeu, direct din izvorul a toată creșterea și rodnicia spirituală. Îi permitem lui Dumnezeu să ne fie Tată, să ne ofere prin Cristos tot ceea ce avem nevoie vieții și mântuirii. Răspunsul adecvat la autoritatea lui Dumnezeu, care ne întâlnește în Sfânta Scriptură și în Tradiția Sacră, este un act de încredere în ceea ce citim și de supunere dinaintea a ceea e ni s-a transmis; această atitudine se numește „ascultarea credinței”. Misterul cel ascuns din timpuri veșnice - scrie Romanilor Sf.Pavel - a fost descoperit acum prin scrierile profetice, după porunca Dumnezeului celui veşnic, ca să fie aduse, în numele lui Isus Cristos, la ascultarea credinţei toate neamurile (Rom 1,5; 16,26). <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
(5) <b><i>punct de referinţă pentru catehismele sau compendiile care sunt compuse în diferitele ţări</i></b>. FD: „<i>Text de referinţă pentru o cateheză reînnoită la izvoarele vii ale credinţei</i>”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Scopul Catehismului este să pună în mâini <b>un text de referință sigur și autentic</b> credincioșilor care doresc să învețe și să aprofundeze întrega credință catolică, sau celor din afară, care vor să știe ce învață Biserica Catolică. Ni se oferă în acest volum așadar certitudinea unui punct de reper care să ne orienteze fără greș în orice situație tulburătoare sau chestiune dificilă ne-ar putea pune vreodată societatea multi-coloră din jurul nostru. Catehismul este punctul de referință cel mai sigur pentru formarea convingerilor noastre, lumina care ne eliberează de opiniile mereu schimbătoare ale modelor omenești, fie ele ajunse la noi prin vecini sau prin atot-prezenta și atot-puternica mass-media actuală..<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Prin Biserica sfârșitului de mileniu doi, însuși Cristos - Învățătorul - ne oferă în Catehism, celor care trăim începuturile celui de-al treilea mileniu - o relatare a misterelor credinței care este atât comprehensivă cât și coerentă. Atunci când cei din afară se hotărăsc să intre în comuniune deplină cu Biserica Catolică, mărturisesc a crede și profesa TOATE câte le crede și le învață Biserica, drept adevăruri revelate de Dumnezeu. Tocmai această capacitate a Bisericii de a exprima <b>adevărul </b><b>[</b><b>ca</b><b>]</b><b> întreg</b> ne atrage și dă siguranță vieților noastre. Omul flămând de sens, nu se poate mulțumi niciodată cu mai puțin decât adevărul întreg, care să-i ofere înțeleciunea întregii vieți. Numai Dumnezeu, Adevărul complet, poate satisface deplin această foame, iar cine îl are pe Dumnezeu - zicea Sf. Tereza de Avila, nu mai vrea nimic, pentru că Dumnezeu îi este de ajuns, fiind plinătatea Ființei.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><i>...pentru catehismele diferitelor țări</i></b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Pomenim aici trei exemple (pe care le vom utiliza în prezentările noastre ulterioare): <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 42,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l0 level1 lfo3; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "wingdings"; font-size: 12 0000pt;">l </span>Italia: cosultați platforma educat.it. La verita vi fara liberi - Catechismo degli adulti (http://www.educat.it/catechismo_degli_adulti/) - 1995<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 0,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l2 level1 lfo4; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: 20,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "wingdings"; font-size: 12 0000pt;">l </span><!--[endif]-->USA: U.S. Catholic Catechism For Adults- (http://www.usccb.org/beliefs-and-teachings/what-we-believe/catechism/us-catholic-catechism-for-adults/index.cfm) - 2004<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 42,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "wingdings"; font-size: 12 0000pt;">l </span><!--[endif]-->Pentru ritul bizantin, Ucraina: Cristos, Paștele nostru - Catehismul Bisericii Catolice Ucrainiene 2016<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="margin-left: 42,0000pt; mso-char-indent-count: 0,0000; mso-list: l1 level1 lfo5; mso-para-margin-left: 0,0000gd; text-align: justify; text-indent: -21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-family: "wingdings"; font-style: italic;">l </span><!--[endif]--><i><u>Compendiul Catehismului Bisericii Catolice</u></i> (2005).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "times" , "times new roman" , serif; mso-bidi-font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: SimSun; mso-spacerun: 'yes';">Compilând și aranjând cu grijă toate sursele revelației și explicitării misterului lui Cristos, Catehismul prezintă sistematic credința Bisericii Catolice în totalitatea sa și într-un mod adecvat luminării noilor situații și probleme contemporane. Astfel - ca punct de reper sigur și autentic, ne ajută să creștem în Cristos, ne pune pe calea spre mântuire și sfințenie, pe calea cea sigură ce duce la Cer.</span><br />
<span style="font-family: "times" , "times new roman" , serif; mso-bidi-font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: SimSun; mso-spacerun: 'yes';"><br /></span>
<span style="font-family: "times" , "times new roman" , serif; mso-bidi-font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: SimSun; mso-spacerun: 'yes';"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: "calibri"; mso-bidi-font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: SimSun; mso-spacerun: 'yes';"><br /></span></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-52564028315158690042017-10-25T04:05:00.001-07:002017-10-25T04:42:18.451-07:00Necesitatea învățăturii creștine în vremurile noastre - Luis de Granada<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
Lectură suplimentară la <a href="https://doctrinachristiana.blogspot.ro/2017/10/cateheza-formarea-ucenicului-lui-isus.html">Cateheza 01</a><br />
<br /></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaj3I-VWRMg49DK6_Q1RUjTj_a_b5AC3umASwEQ5tikbg3hAp5qTFYO94WyeFgeEuIuJ1xVrhW7Hfw72LvXuUDdm5hiahodSNQx0sc2m9ZYwrqCafOFgc4CBMKoIdT9DvwrknGhw3OIlLA/s1600/saint+peter+basilica+2.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1020" data-original-width="524" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaj3I-VWRMg49DK6_Q1RUjTj_a_b5AC3umASwEQ5tikbg3hAp5qTFYO94WyeFgeEuIuJ1xVrhW7Hfw72LvXuUDdm5hiahodSNQx0sc2m9ZYwrqCafOFgc4CBMKoIdT9DvwrknGhw3OIlLA/s400/saint+peter+basilica+2.png" width="205" /></a><b>Despre necesitatea învățăturii creștine în vremurile noastre (1583)</b><o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Mai multe persoane virtuoase mi-au cerut de mai multe ori, Ilustrisime și Reverendisime Domn, să scriu un Catehism în care să prezint articolele sfintei noastre credințe catolice, alături de tot ceea ce conține doctrina creștină pe care tot credinciosul creștin este obligat să o știe. Dar văzând că alții cu o capacitate superioară și-au asumat această sarcină, am consierat că nu ar fi bine să-mi consum timpul scriind ceea ce a fost atât de bine scris deja de alții. Mi s-a părut a fi suficient să adaug Catehismelor doar o introducere - detaliată - pentru a se înțelege mai bine și pentru a putea simți cu mai multă afectivitate principalele mistere ale credinței noastre, care sunt opera Creației lumii și a Răscumpărării neamului omenesc, și care ocupă cea mai mare parte a Catehismului, întru cât sunt fundamentul întregii doctrine creștine. (...) <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Și chiar dacă învățătura creștină este necesară tot timpul - căci ne poruncește apostolul Petru să fim pregătiți să dăm socoteală de credința pe care o profesăm -, pare a fi mai necesară ca oricând în acest timp în care credința catolică și corăbioara Sfântului Petru a pătimit atâtea furtuni, că le-a aflat deja lumea întreagă și le deplânge. Și chiar dacă aceste regate ale Spaniei, prin mila lui Dumnezeu (...) sunt păstrate curate și limpezi de această ciumă (și așa sperăm să rămână) totuși întru cât sunetul ereziilor care se mișcă cu rapiditate, nu poate să nu ajungă la urechile noastre, nu va fi nepotrivit <b>să clarificăm și să confirmăm sufletele credincioșilor în această sfântă credință, prezentându-i excelența, frumusețea, utilitatea și armonia</b> preasuavă pe care o posedă, pentru ca prin acest mijloc credincioșii poată fi <b>mai fermi și constanți în mărturisirea credinței</b> și să se bucure de acel rod minunat la care Apostolul vrea să fim părtași, când zice că Dumnezeu dorește să dea sufletelor noastre acea pace și bucurie spirituală, care vin crezând misterele credinței, și așa să crească în noi (cum zice el) speranța gloriei și puterea Spiritului Sfânt.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Dar întru cât această scriere - care prezintă adevărul - este și o condamnare a falsităților și erorilor ereticilor, nu vom face aici pomenirea lor, pentru că nu se cuvine să tulburăm poporul comun cu aceste amăgiri, căci mai departe de căderea în acestea va fi cel care nici nu are știre despre ele. Nu este nicidecum intenția mea aici să probez misterele credinței prin rațiuni omenești, pentru că fermitatea lor nu se întemeiază pe aceste rațiuni ci pe lumina credinței, prin care Spiritul Sfânt înclină și mișcă intelectul nostru spre a considera certe și infailibile articolele credinței, fiind revelate de către însuși Adevărul prim, care nu poate nici amăgi, nici să se amăgească.<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><br />Esența protestantismului</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Va servi această învățătură (printre altele) la extirparea uneia dintre cele mai mari amăgiri dintre cele care circulă cu rapiditate acum în lume. Eroare care este cu atât mai mare cu cât se acoperă pe sine mai mult în culoarea și sub mantia adevărului. <b>E obișnuința de altfel, a celor care vor dă dea cuiva să bea otravă, să o amestece într-o licoare gustoasă, ca să fie băută cu mai mică suspiciune. </b>(...) În același mod, ereticii vremurilor noastre (ca niște oameni mânați de același spirit al falsității) au dat să se bea otrava erorilor lor amestecată cu unul dintre cele mai înalte adevăruri și mistere pe care le profesează Religia creștină. Pentru că știm cu toții că dintre toate operele lucrate în această lume de dumnezeiasca Bunătate și Înțelepciune, cea mai înaltă, cea mai divină, cea mai salutabilă, cea mai suavă și admirabilă, și cea care ne dă cele mai clare informații despre bunătatea inefabilă și despre milostivirea Domnului Dumnezeului nostru, și cea care ne mângâie cel mai mult sufletele și le provoacă spre a-l iubi și a ne pune în El toată încrederea, este <b>lucrarea Întrupării și Patimii Fiului Său Unul-Născut. De aceea, cum această temă este una foarte plăcută inimii omenești, s-au pus ei pe treabă ca să o accentueze și să o amplifice</b>, acuzându-i pe catolici că nu știu să estimeze această binefacere dumnezeiască: și apoi, încântă cu momeala acestui preparat atât de fin, inimile ascultătorilor lor, făcându-i să creadă că <b><u>e suficientă satisfacția și penitența făcută de Cristos pentru păcatele lumii, fără a mai fi necesară a noastră.</u></b> Astfel, punând drept fundament acel mare adevăr, au purces la a filosofa atât de rău, încât din ceva din care trebuiau să extragă motivele unei iubiri mai mari față de Răscumpărătorul nostru, dorințe mai aprinse de a-i imita prea adânca smerenie și preadesăvârșita obediență și răbdarea niciodată învinsă a Mântuitorului, alături de toate celelalte virtuți care strălucesc în sfânta Sa Patimă, au găsit argument <b>ca să trăiască după plăcerea lor și a se scuti de toată munca faptelor bune și a penitenței</b>. Această înșelăciune nu este acum nouă, ci e una foarte antică și foarte utilizată, pentru că aceasta este falsa consolare cu care-și asigură conștiința oamenii care se lasă pradă răutății în viciile lor, încrezându-se în meritele și în Patima lui Cristos și în bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu, făcând astfel din medicament otravă, extrăgând tenebre din lumină și găsindu-și motive de a păcătui tocmai în ceea ce ar fi trebuit să le fie mijloc de a urâ păcatul.<br />
<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="mso-char-indent-count: 0,0000; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
Așadar contra acestei otrăvi venită atât de la eretici cât și de la creștinii răi, va servi drept antidot o secțiune din această scriere, în care vom declara cât de înalt simt catolicii despre acest suveran mister al Răscumpărării noastre, și cât preamăresc și elogiază această suverană binefacere. Dar nu vom filosofa atât de rău ca și ei, utilizând drept argument bănătatea dumnezeiască pentru a justifica răutatea noastră, făcând motiv de păcătuire ceea ce Dumnezeu a făcut pentru a distruge păcatul, profitând de chinurile și de durerile lui Cristos pentru a ne deda plăcerilor și favorurilor carnale, după ce El și-a răstignit propria carne, <b><u>nu numai pentru vindecarea noastră, ci de asemenea pentru exemplul nostru</u></b>, după cu zice Sf. Petru (1Petru 2).<br />
<br />
Și întru cât va servi această doctrină declarării și confirmării principalelor articole și mistere ale sfintei noastre credințe, de drept se cuvenea a se dedica persoanei V.S. Ilustrisime (chiar dacă nu ar fi existat alte rațiuni care să o facă necesară) căci este pusă sub însărcrinarea Voastră prin dispensă divină ocrotirea și apărarea credinței; prin aceasta sperăm ca Domnul să vă păstreze în sinceritatea și puritatea în care ați perseverat până acum. Pentru că meritele și virtuțile care v-au ridicat pe V.S. la acest prea înalt titlu și demnitate în aceste regate ale Spaniei, vor lucra chiar ele pentru ca prin zelul și grija Voastră religioasă, columna credinței să persevereze totdeauna în fermitatea ei. (...) <o:p></o:p></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
<br /></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;">
Venerabilul Luis de Granada, <br />
<i>Introducere în Simbolul Credinței</i>, pag.6-10<br />
Dedicația cărții, Către <span style="text-align: center;">Don Gaspar de Quiroga </span><span style="text-align: center;">Arhiepiscop de Toledo</span><br />
<span style="text-align: center;"><br /></span></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-7103351513074122782017-10-23T04:42:00.000-07:002017-11-06T09:47:14.788-08:0001 -Cateheza, formarea ucenicului lui Isus Cristos! - pe scurt<div style="text-align: center;">
<b style="background-color: white; color: #757575; font-family: Roboto, sans-serif; font-size: 15px;">Cateheza nr.01</b><b style="background-color: white; color: #757575; font-family: Roboto, sans-serif; font-size: 15px;"></b><span style="background-color: white; color: #757575; font-family: "roboto" , sans-serif; font-size: 15px;"> </span></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b>Varianta scurtă</b></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
Catehismul Bisericii Catolice - Prolog 1-10<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr4XkIAs_8l5jsawUsxwcNRkrBbuk4oTOeaRNCbktOvsDcxqjh7nXdgip7Mz3zTX6KPtqHrSv4ycaDyjoDP0z-H9xIKZ6OqlxV07NweWVK2EZP89ZWR_4YmLLKVqZ9kX64_sOb2BRyUCJV/s1600/sermon_on_the_mount_copenhagen1_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="576" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgr4XkIAs_8l5jsawUsxwcNRkrBbuk4oTOeaRNCbktOvsDcxqjh7nXdgip7Mz3zTX6KPtqHrSv4ycaDyjoDP0z-H9xIKZ6OqlxV07NweWVK2EZP89ZWR_4YmLLKVqZ9kX64_sOb2BRyUCJV/s1600/sermon_on_the_mount_copenhagen1_2.jpg" /></a></div>
<br />
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<i>Aşadar, mergând, faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului </i><i>Spirit</i><i>, învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit! Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!”.</i><i> - Mat 28,19-20</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Ni s-a dat să trăim bucuria credinței într-o lume dificilă, care nu il cunoaște pe Dumnezeu, care zace in intunericul nesiguranței și provizoriului, strivită sub dictatura relativismului dominant. Chemati sa sa fim lumină, noi, crestinii, trebuie să fim formați pentru a ne mentine luciditatea si coerenta in credinta primită de la Apostoli si pentru a putea mărturisi absolutul lui Dumnezeu într-o civilizație materialistă, care îl neagă. Studierea atentă a Catehismului Bisericii Catolice este prima cale pe care o oferă Biserica în aceste timpuri de criză adâncă și de har îmbelșugat totodată, pentru ca orice credincios și orice comunitate eclezială să poată beneficia de o temeinică pregătire, necesară pentru a fi capabili a ne îndeplini în mod eficient, misiunea primită de la Învățătorul nostru: <i>M</i><i>erg</i><i>eți și</i><i>, faceţi ucenici din toate neamurile</i> .<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Adevărata viaţă a omului, viața veșnică, constă în a-l cunoaște și a-l iubi pe Dumnezeu, care se apropie de om, îl cheamă, îl ajută să-l caute, să îl cunoască şi să-l iubească din toate puterile. Prin Fiul Său întrupat pentru noi și pentru a noastră mântuire, Domnul nostru Isus Cristos, îi cheamă în unitatea familiei sale, Biserica Catolică pe toţi oamenii, pe care păcatul i-a risipit. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza este transmiterea Veștii celei Bune a lui Isus Cristos în vremurile noastre, pe înţelesul omului contemporan. Bazată pe mandatul dat de Isus Cristos Apostolilor lui, <i>Mergeți și faceți ucenici din toate popoarele şi învăţaţi-i să ţină toate cate v-am poruncit</i>, cateheza reprezintă ansamblul eforturilor întreprinse de Biserică pentru a face ucenici, pentru a-i ajuta pe oameni să creadă că Isus este Fiul lui Dumnezeu, ca prin credinţă să aibă viaţă în numele lui, efortul de a-i educa şi a-i instrui în această viaţă şi a construi astfel Trupul lui Cristos. Cateheza este transmiterea învățăturii de credință în totalitatea ei în mod organic şi sistematic, cu scopul de a-i introduce pe credincioși în deplinătatea vieţii creştine.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza este în mod esențial, o punere în comuniune cu Cristos-Maestrul, singurul Învățător al ucenicilor! Scopul definitiv al catehezei este de a pune pe cineva nu numai în contact, ci în comuniune, în intimitate, cu Isus Cristos, centrul catehezei, „calea, adevărul și viața. Prin cateheză se transmite „învățătura lui Isus Cristos, adevărul pe care îl comunică el sau, mai exact, adevărul care este El.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza este necesară pentru maturizarea și întărirea credinței primită la convertirea inițială. Adevărurile care sunt aprofundate în cateheză sunt aceleași care au atins inima omului când le-a ascultat pentru prima dată. O Cateheză doctrinară completă după convertire este indispensabilă trăirii autentic creștine. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Obiectivul fundamental al catehezei este formarea de ucenici deplin pregătiți pentru continuarea lucrării lui Cristos în istorie, formarea completă a lui Cristos în noi. Creșterea și formarea lui Cristos în viețile noastre pretinde o adâncire a înțelegerii lui Cristos. Cateheza sistematică a Bisericii, prin prezentarea organică, cu autoritate și definitorie a Credinței creștine ne pune la dispoziție tot ce avem nevoie pentru aceasta.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza sistematică ne oferă ocazia unei formări doctrinare integrată în viața Bisericii. Cine a aderat la Isus Cristos și se străduiește să consolideze această credință prin cateheză trebuie să o trăiască în comuniune cu cei care au făcut același drum. Comunitatea eclezială, la toate nivelurile are o dublă responsabilitate: (1) de a avea grijă de formarea membrilor ei; (2) dar și de a-i primi într-un ambient în care vor putea trăi pe deplin ceea ce au învățat de la Cristos.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Toţi creştinii sunt chemaţi să transmită din generaţie în generaţie comoară învățăturii lui Cristos, fidei depositum, primită de la apostoli. Cei care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au primit chemarea lui Cristos şi au răspuns în mod liber la ea au fost la rândul lor împinşi de iubirea lui Cristos să ducă pretutindeni în lume Vestea cea Bună. Prin cateheză Biserica vrea să îi pregătească pe ucenici să răspundă tuturor celor care întreabă despre motivele acestei speranțe a lor. Ne pregătește să vorbim în Numele lui Isus Cristos și a Bisericii Sale.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Maria este pentru noi „un catehism viu”, „mamă și model al cateheților” și al catehumenilor, modelul tuturor ucenicilor Fiului Ei. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3702681953781374662.post-633802848315840852017-10-23T02:22:00.004-07:002017-10-23T02:22:37.265-07:00Cateheza, formarea ucenicului lui Isus Cristos!<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b>Cateheza nr.01</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<b>Cateheza, formarea ucenicului lui Isus Cristos!</b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
Catehismul Bisericii Catolice - Prolog nr.1-10<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="15">
<br /></div>
<div align="center" class="15" style="text-align: center;">
<i>Aşadar, mergând, faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului </i><i>Spirit</i><i>, învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit! Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!”.</i><i> - Mat 28,19-20</i><i><o:p></o:p></i></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpNxQza1R4JE1CtyB3_06SIf-f9fbyU1lKVNcsbjL_XgVSD1zrFSvtwUZvPHDmMw6Z2Kz6e2O5neE4iD6Z_PHfxCz7Up7Y_hnWtS8_SYQocebcvjEwCmYd7WmOaQQxI7eFkVHqdxBOzJQn/s1600/sermon_on_the_mount_copenhagen1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpNxQza1R4JE1CtyB3_06SIf-f9fbyU1lKVNcsbjL_XgVSD1zrFSvtwUZvPHDmMw6Z2Kz6e2O5neE4iD6Z_PHfxCz7Up7Y_hnWtS8_SYQocebcvjEwCmYd7WmOaQQxI7eFkVHqdxBOzJQn/s400/sermon_on_the_mount_copenhagen1.jpg" width="400" /></a></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<o:p><br /></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Astăzi 22 octombrie celebrăm în anul liturgic, ziua Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea. Cu doar cateva zile în urmă, pe 11 Octombrie Catehismul Bisericii Catolice, dorit de acest Papă Sfânt, a aniversat 25 de ani de a publicare. Originile Catehismului datează din 1985 când în cadrul Sinodului Extraordinar convocat de Ioan Paul al II-lea pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II, Cardinalul Bernard Law, Arhiepiscopul de Boston a avut o intervenție memorabilă cu privire la necesitatea unui catehism universal care să servească drept compediu de bază al credinței: „Catehismele naționale sunt de mare valoare, dar singure sunt insuficiente. .. Tinerii în Boston și în Leningrad se îmbracă în aceeași bluue-jeans, cântă aceleași cântece și dansează pe aceeași muzică. Avem nevoie de o singură formă de cateheză.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Confuzia creată de o prea mare varietate de forme, face Biserica neatractivă. Cardinalul nigerian Francis Arinze spunea în 1996, despre perioada de dinaintea publicării catehismului: „Cum putea cineva să se atașeze unui grup de oameni care sunt într-o stare permanentă de confuzie, și care nici nu știu în ce direcție merg? Simplul fapt al existenței Catehismului a ajutat la încheierea anotimpului prostiei/prostirii (silly season) în educația religioasă”. A fi creștin nu-ți permite să fi nepregătit! Nu poți fi lumina lumii și în același timp să zaci într-o confuzie totală cu privire la ceea ce se întâmplă în tine și în jurul tău. Te constrânge să fi lucid și coerent cu credința ta. Căci dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de adânc e întunericul acesta?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Într-o conferință susținută în 22 iulie de către Card. Raymond Burke în SUA, căutând să explice esența pofundei crize spirituale prin care trece Biserica și lumea a oferit spre încurajarea credincioșilor 10 sugestii pentru a răzbi pe cale: recursul la Sf.Fecioară, încrederea în promisiunile lui Cristos, evitarea dispărării lumesti, accepatrea ridiculizării, neânțelegerii, perseciuției, rugăciunea pentru Papa Francisc, dar înainte de toate, car primă cale pentru a aborda corect această criză a spus: (1) Studierea atentă a Catehismului și pregătirea pentru apărarea învățăturii Bisericii. Date fiind vremurile tulburi din lume și din Biserică, învățătura solidă a Bisericii n-a fost niciodată mai necesară. Acum, la anversarea a 25 de ani, într-un timp al imenselor anxietăți și a confuziei în societate și Biserică, Catehismul pe care ni l-a lăsat generația Papei Ioan Paul al II-lea, ne rămâne un ghid sigur spre <b>claritate</b>, cunoaștere, adevăr, dragoste și sfințenia vieții. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
"Crezul să-ți fie oglindă - spunea Sf. Augustin, - privește-te în ea, ca să vezi dacă crezi tot ceea ce spui că crezi. Ca să te bucuri zilnic în credința ta.” Sf.Ioan Paul II-lea scria în îndemnul apostolic despre Cateheză în timpul nostru (Catechesi Tradendae, 1979): ni s-a dat să trăim bucuria credinței „într-<b>o lume dificilă</b> în care teama care se naşte din a vedea cum cele mai mari realizări ale omului, ne scapă din mână și se revoltă împotriva noastră, creează o <b>climă de nesiguranță</b>. Tocmai în această lume cateheza trebuie să îi ajute pe creștini să fie,, „lumină” și „sare”. Cateheza trebuie să-i <b>întărească în propria lor identitate</b> și să-i sustragă din <b>sfera ezitărilor, a nesiguranței și a slăbirii</b>.” (CT VIII, 56-61). Trăim într-o lume care atunci când nu atacă cu agresivitate Biserica, rămâne indiferentă la mesajul creștin. „Creștinii de astăzi trebuie să fie formați pentru a trăi într-o lume care în mare parte <b>nu îl cunoaște pe Dumnezeu</b> sau care, în materie religioasă, în locul unui dialog exigent și fratern, stimulator pentru toți, decade prea des în <b>indiferentism</b>, dacă nu cumva rămâne cu totul împietrită într-o atitudine disprețuitoare de „suspiciune”, în numele progreselor sale în materie de „explicații” științifice. Pentru a reuși să ne „menținem” în această lume, pentru a oferi tuturor „un dialog spre mântuire”, în care fiecare să se simtă respectat în demnitatea sa cu adevărat fundamentală, aceea de <b>căutător al lui Dumnezeu</b>, <b>AVEM NEVOIE DE O CATEHEZĂ</b> care să-i învețe pe tinerii și pe adulții din comunitățile noastre să fie <b>lucizi și coerenți în credința lor</b>, să-și afirme cu seninătate identitatea lor creștină și catolică, să „vadă invizibilul” și <b>să adere astfel cu tărie la absolutul lui Dumnezeu</b>, astfel încât <b>să îl poată mărturisi</b> într-o civilizație materialistă, care îl neagă.” <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b>Dar ce este cateheza?</b> DEX-ul spune: lecție de religie creștină, activitate didactică a bisericii, limitată în trecut la transmiterea de cunoștințe candidaților la creștinism, instruire religioasă prin întrebări și răspunsuri. Cuvântul vine din grecesul <b><i>catechein</i></b>, a instrui. Catehismul ar fi aşadar Manualul de instrucție al Bisericii Catolice.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Dar, pentru a înțelege mai bine natura catehezei, despre ce fel de instruire e vorba, să începem cu începutul. Prologul CBC începe astfel: Adevărata <b>viaţă a omului, viața veșnică, constă în a-l cunoaște și a-l iubi pe Dumnezeu. Dumneueu</b> care într-un plan de pură bunătate, l-a creat în mod liber ca să-l facă părtaş la viaţa sa fericită. De aceea, în orice timp şi în orice loc, <b>Dumnezeu se apropie de om</b>. Îl cheamă, îl ajută să-l caute, să îl cunoască şi să-l iubească din toate puterile. Îi cheamă pe toţi oamenii pe care păcatul i-a risipit, în unitatea familiei sale, Biserica. În acest scop, la plinirea timpurilor, El l-a trimis pe Fiul său ca Răscumpărător şi Mântuitor. În El şi prin El îi cheamă pe oameni să devină, în Spiritul Sfânt, fiii săi adoptivi şi, deci, moştenitorii vieţii sale fericite.” <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza este această <b>transmitere a Veștii Celei Bune a lui Isus Cristos pentru vremurile noastre, în totalitatea ei</b>. „Inima credinței creștine aceasta este: la punctul de cotitură al istoriei, a fost adus din Cer un mesaj de o inexprimabilă bucurie, de la Dumnezeu Tatăl, care anunța darul Său: Fiul Tatălui, Cuvântul cel veșnic, urma să coboare din cer să ne salveze. Citim în cartea Înțelepciunii 18,14-15 Când tăcerea profundă învăluia toate şi noaptea era la jumătatea cursului ei, cuvântul tău atotputernic, <b><i>a săltat din ceruri, de la tronul tău regal, până în mijlocul pământului </i></b>[sortit] pieirii purtând, ca o spadă ascuţită, decretul tău de neschimbat.” Acest mesaj al lui Cristos este cel pe care Cateheza, Catehismul, ni-l aduce nouă oamenilor de astăzi. Și suntem <b>chemați să răspundem</b> cu fiat-ul nostru la Vestea cea Bună. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cum a ajuns invitaţia până la noi? CBC 2: Pentru ca această chemare să răsune pe tot pământul, Cristos i-a trimis pe apostolii pe care-i alesese, dându-le însărcinarea să vestească Evanghelia: "Mergeţi şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Spirit, şi <b>învăţându</b>-i să păzească <b>tot </b>ce <b>v-am poruncit</b>. Iar eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii" (Matei 28, 19-20). În temeiul acestei misiuni, apostolii "au mers să propovăduiască pretutindeni, iar Domnul lucra cu ei şi întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau" (Marcu, 16, 20).<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<b> Cateheza este așadar transmiterea credinței. </b>CBC 4: „Foarte de timpuriu s-a numit cateheză ansamblul <b>eforturilor întreprinse de Biserică pentru a face ucenici</b>, pentru <b>a-i ajuta pe oameni să creadă</b> că Isus este Fiul lui Dumnezeu, ca prin credinţă să aibă viaţă în numele lui; efortul de <b>a-i educa şi a-i instrui </b>în această viaţă şi a construi astfel Trupul lui Cristos, Biserica. 5: "Cateheza este <b>o educare a credinţei</b> (copiilor, tinerilor şi adulţilor), care cuprinde în mod deosebit <b>o învăţătură a doctrinei creştine</b>, dată în general în mod <b>organic şi sistematic</b>, cu scopul de a-i introduce în <b>de</b><b>plinătatea </b>vieţii creştine." <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Noi, creștinii suntem ucenicii lui Isus Cristos; și nu există ucenicie fără o relație strțnsă, familiară, cu Maestrul! <b>Cateheza este</b> în mod esențial,<b> o punere în comuniune cu Cristos-</b>Prietenul-<b>Maestrul</b>, singurul Învățător al ucenicilor! CT 5: „În centrul catehezei găsim o persoană: cea a lui Isus din Nazaret, „calea, adevărul și viața”. Viața creștină constă în urmarea lui Cristos. Obiectul esențial și primordial al catehezei este a conduce pe cineva spre scrutarea misterului lui Cristos în toate dimensiunile. A înțelege împreună cu toți sfinții care este înălțimea, lungimea, lățimea și adâncimea tainei lui Cristos, a cunoaște iubirea lui Cristos care întrece orice cunoaștere, pentru ca să fiți umpluți de toată plinătatea lui Dumnezeu”. ...În acest sens, scopul definitoriu al catehezei este de a pune pe cineva nu numai în contact, ci <b>în comuniune, în intimitate, cu Isus Cristos</b>.”<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Prin cateheză <b>se transmite „învățătura lui Isus Cristos</b>, adevărul pe care îl comunică el sau, mai exact, adevărul care este El.” Numai Cristos învață pe ucenicul său cu autoritate, în timp ce catehetul o face în măsura în care este o portavoce a Sa, permițându-i lui Cristos să învețe prin gura sa. Să transmită ceea ce a primit de la Cristos-Învățătorul, cum se exprimă Sf.Pavel: „Eu am primit de la Domnul ceea ce v-am transmis la rândul meu”. Isus este singurul Învățător cu adevărat coborât din Cer, este unicul Învățător care îl revelează oamenilor pe Dumnezeu și omului pe sine însuși; învățătorul care mântuiește, sfințește și călăuzește, care este viu, vorbește, impresionează, emoționează, corectează, judecă, iartă, merge în fiecare zi cu noi pe drumul istoriei; învățătorul care vine și care-l așteptăm să vină în glorie”.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza este necesară atât pentru (1) <b>maturizarea credinței</b> creștinilor, cât și pentru (2) <b>mărturia lor în lume. </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l1 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(1) </span><!--[endif]--><b>Prin cateheza Bisericii, Cristos însuși continuă astăzi să-și facă ucenici!</b> Mulți chemați, puțini aleși. Mulți primesc cu bucurie sămânța Evangheliei, dar în puțini Cuvântul ajunge să aducă roadă. De ce? Primul contact, oricât de bun este insuficient. După convertire <b>este necesară Cateheza pentru maturizarea și întărirea credinței inițiale primite la evanghelizare</b> (CT 25). Cateheza aprofundează kerygma evanghelică (– prima vestire plină de căldură, care a mișcat într-o zi omul ducându-l la hotărârea de a i se dărui lui Isus Cristos prin credință –). Îi dezvoltă concluziile implicite, explicând-o într-un discurs care face apel și la rațiune. Catehizarea - aprofundarea doctrinară a kerygmei - „nu este mai puțin evanghelice decât kerigma, <u>indiferent ce spun unii conform cărora cateheza ar ajunge în mod necesar la raționalizarea, la sărăcirea și, în definitiv, la stingerea a tot ceea ce este viu, spontan și vibrant în kerigmă</u>. Adevărurile care sunt aprofundate în cateheză sunt aceleași care au atins inima omului când le-a ascultat pentru prima dată. A le cunoaște mai bine, departe de a le atenua sau de a le sărăci, trebuie să le facă și mai provocatoare și decisive pentru viață.” <b>O Cateheză doctrinară completă după convertire este indispensabilă trăirii autentic creștine. </b><b><o:p></o:p></b></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Obiectivul fundamental al catehezei este<b> formarea de ucenici deplin pregătiți pentru continuarea lucrării lui Cristos în istorie, formarea completă a lui Cristos în noi</b>, „să îi ducă pe creștini „la unitatea credinței și la cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la <b>starea omului desăvârșit</b>, la măsura potrivită maturității depline în Cristos”. Cateheza doctrinară caută să adâncească creșterea Cuvântului în viețile creștinilor prin dezvoltarea „cunoașterii iubitoare” a lui Cristos, „pentru ca omul în întregime să fie impregnat de El... să învețe tot mai bine, în Biserică, să gândească asemenea lui Isus, să judece ca El, să acționeze în conformitate cu poruncile lui, să spere conform invitației sale.” (CT 20). <b>Creșterea și formarea lui Cristos în viețile noastre pretinde o adâncire a înțelegerii lui Cristos</b>. Cateheza sistematică a Bisericii, prin prezentarea organică, cu autoritate și definitorie a Credinței creștine ne pune la dispoziție tot ce avem nevoie pentru aceasta, ne face pe fiecare capabili să avem cu adevărat o minte nouă în Cristos, ne dă o nouă perspectivă și viziunea asupra lumii și a vieții, o vedere supranaturală care ne permite să exercităm un discernământ al curentelor culturale și sociale care se mișcă cu rapiditate în societatea contemporană, și să le evaluăm în lumina învățăturilor perene, neschimbătoare ale Bisericii.<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b> Catehez</b><b>a sistematică ne oferă ocazia unei formări doctrinare integrată în viața Bisericii. </b>Comoară învățăturii lui Cristos, fidei depositum, primită de la apostoli a fost păstrată cu fidelitate de urmaşii lor. <b>Toţi creştinii sunt chemaţi să o transmită din generaţie în generaţie, </b>vestind-o<b>,</b> trăind-o în împărtăşire frăţească şi celebrând-o în liturghie şi rugăciune<sup><span style="vertical-align: super;">1</span></sup>. Fapte 2, 42 Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni (cateheza, familie-agapă, euharistia, rugăciunea). CT 24:<b> </b><b>Formarea minții nu se realizază în mod izolat</b> de celelalte aspecte ale vieții. Cine a aderat la Isus Cristos și se străduiește să consolideze această credință prin cateheză t<b>rebuie să o trăiască în comuniune cu cei care au făcut același drum</b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Comunitatea eclezială (parohia în cazul nostru), la toate nivelurile are în această privință o dublă responsabilitate: (1) de a avea grijă de <b>formarea </b>membrilor ei; (2) dar și de a-i <b>primi într-un ambient</b> în care vor putea trăi pe deplin ceea ce au învățat de la Cristos (pt aceasta am propus agapa). CBC 7: "Cateheza este intim legată de toată viaţa Bisericii. Extinderea ei geografică şi sporirea ei numerică, și, mai ales, creşterea interioară a Bisericii (într-un cuvânt corespunderea ei la planul lui Dumnezeu), depind în mod esenţial de cateheză." <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span></div>
<div align="justify" class="15" style="mso-list: l0 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-weight: bold;">(2) </span><!--[endif]--><b>Cateheza este deschisă dinamismului misionar</b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
Atunci când cateheza este bine făcută, creștinii vor simți preocuparea de a da mărturie despre credința lor, de a o transmite fiilor și fiicelor lor, de a o face cunoscută celorlalți. CBC 3: Cei care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au primit chemarea lui Cristos şi au răspuns în mod liber la ea au fost la rândul lor împinşi de iubirea lui Cristos <b>să ducă pretutindeni în lume Vestea cea Bună</b>. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Cateheza sistematică este menită să formeze ucenici ai lui Cristos, să formeze întreaga Biserică ca <b>o comunitate de ucenici ai lui Cristos</b> care prin harul Său ies victorioși în lupta formării asemănării lor cu Tatăl din Ceruri, în lupta dintre lumină și întuneric. Prin Cateheză Biserica vrea să îi pregătească pe ucenici <b>să răspundă tuturor celor care întreabă despre motivele acestei speranțe a lor</b>. <b>Ne pregătește să vorbim în Numele lui Isus Cristos și a Bisericii Sale</b>. Catehismul a fost scris pentru a sprijini misiunea Bisericii de evanghelizare, a învăța în Numele lui Isus. Această sarcină revine fiecărui creștin. Scrie Sf. Toma de Aquino: „A învăța cu scopul de a conduce la credință este sarcina fiecărui predicator și a fiecărui credincios.” Toți membrii Poporului lui Dumnezeu sunt ucenici ai lui Cristos, și împărtășesc responsabilitatea de a învăța, de a transmite ceea ce au primit. Catehismul conține tot ceea ce este de învățat, pentru a-l duce pe Cristos celorlalți. Cristos mizează pe noi să-i ducem mai departe învățătura completă, nealterată! O cunoaștem deplin? O trăim deplin? Putem da o mărturie covingătoare prin cuvânt și faptă?<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
În fața acestei minunate însărcinări primite de la Cristos, noi „ne adresăm Mariei, care printr-o vocație unică a fost prima dintre ucenici: prima în timp, pentru că regăsindu-l deja <u>în timp</u> ea primește de la fiul adolescent lecții pe care le păstra în inimă; prima mai ales în adâncime, în temeinicia pregătirii: pentru că nimeni nu a fost vreodată „instruit de Dumnezeu” într-un <u>grad de profunzime</u> asemănător. Sfântul Augustin spunea despre Ea că a fost Mamă și ucenică în același timp, adăugând că a fi ucenică a fost pentru ea mai important decât a fi mamă. Maria este pentru noi „un catehism viu”, „mamă și model al cateheților” și al catehumenilor, modelul tuturor ucenicilor Fiului Ei. <o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
Fie așadar ca, prezența Spiritului Sfânt, prin rugăciunile Mariei, să ofere Bisericii noastre un elan fără precedent în pregătirea catehetică, esențială maturizării ei creștine! Numai astfel, noi, ca și comunitate eclezială, ca familie a copiilor lui Dumnezeu, în aceste timpuri de criză adâncă și de har îmbelșugat, ne vom îndeplini în mod eficient, misiunea primită de la Învățătorul nostru: <i>M</i><i>erg</i><i>eți și</i><i>, faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului </i><i>Spirit</i><i>, învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit! Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!”</i><i> </i>Amin<o:p></o:p></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div align="justify" class="15" style="text-align: justify; text-indent: 21,0000pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
Valentin Danciuhttp://www.blogger.com/profile/00419308310515118078noreply@blogger.com