Necesitatea prezentării doctrinei creștine

Compendiul doctrinei creștine - de Venerabilul Luis de Granada

Către cititorul creștin



De multe zile, cititorule creștin, simt o mare suferință văzând în diferite locuri, biserici în care aproape întregul an nu se predică și nici nu există condițiile pentru a o putea face. Și așa rămâne poporul necultivat și ordinar (rustico y popular) aproape toată viața fără lumină, fără doctrină și fără a auzi Cuvâtul lui Dumnezeu - trăind în tenebrele și sub umbra morții.

Şi a venit Isus să locuiască la Cafárnaum, care este pe malul mării, în ţinuturile lui Zabulón şi Neftáli, ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaía, care zice: „Pământ al lui Zabulón şi pământ al lui Neftáli, pe drumul spre mare, dincolo de Iordán, Galiléea neamurilor! Poporul care stătea în întuneric a văzut o lumină mare, iar celor care stăteau în regiunea şi în umbra morţii le-a răsărit o lumină”. (Mat 4,13-16)

Căci ce fel de lumină, de mântuire și de cunoaștere poate avea cineva dacă-i lipsește Cuvântul lui Dumnezeu? Spunea Sf.Ieronim că tot omul lipsit de cunoașterea Creatorului lui, este animal. De aceea mi s-a părut că vremurile actuale nu ne ofereau alt remediu mai bun decât acela ca, la locul predicii să se citească în duminici și sărbători, după evanghelia liturghiei solemne, un text cu doctrină bună care să suplinească cumva acestei lipse. E adevărat că nu egalează cuvântul mort pe Cel Viu, și totuși chiar și acesta este o foarte mare lumină și mângâiere pentru sufletele noastre, căci cu siguranță una dintre cele mai mari binefaceri ale Providenței dumnezeiești este aceea de a fi comunicat oamenilor doctrina Sa. (...)

Și pentru că în aceste vremuri sunt multe cele ce se pot citi am considerat că dintre toate cea mai adecvată este prezentarea doctrinei creștine, care și este facultatea proprie profesiunii noastre, cea care ne învață ce avem de crezut, ce avem de făcut și mijloacele prin care vom putea dobândi harul atât pentru a crede cât și pentru a înfăptui, și anume prin puterea rugăciunii și a Sacramentelor. (...)

Capitolele cărții și predicile au în general aceeași lungime, căci am căutat să nu lungim textul mai mult decât s-ar putea citi într-o jumătate de oră, pentru ca cealaltă jumătate să rămână la dispoziția Preotului pentru a spune ceva cu privire la ceea ce s-a citit.

Recomand ca cel care citește să nu o facă în grabă și pe fugă, ci rar și clar, pentru ca poporul să înțeleagă bine ce se citește, cum este scris despre Ezra care citea poporului lui Dumnezeu legea.

Ésdra citeşte legea (Neemia cap.8)
Tot poporul s-a adunat ca un singur om în piaţa care era înaintea Porţii Apelor şi i-au zis lui Ésdra, secretarul, să aducă el Cartea Legii lui Moise pe care Domnul a poruncit-o Israélului. Preotul Ésdra a adus legea înaintea adunării [alcătuită] din bărbaţi şi femei şi din toţi cei care puteau s-o înţeleagă ca s-o asculte. Era ziua întâi a lunii a şaptea. [Ésdra] a citit din ea de când s-a luminat până la amiază în piaţa care este înaintea Porţii Apelor, în faţa bărbaţilor, a femeilor şi a celor care puteau să înţeleagă. Urechile întregului popor erau [îndreptate] spre Cartea Legii.
     Ésdra, scribul, stătea pe o platformă de lemn pe care o făcuseră pentru [această] ocazie. (...) Ésdra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci era mai sus decât tot poporul. Când a deschis-o, tot poporul s-a ridicat în picioare. Ésdra l-a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul cel mare, iar tot poporul a răspuns ridicând mâinile: „Amin! Amin!”. Apoi s-au plecat cu faţa la pământ şi s-au prosternat înaintea Domnului. (...) Guvernatorul Nehemía, preotul şi scribul Ésdra şi levíţii explicau poporului legea, iar poporul stătea în picioare. Ei citeau fragmente din Cartea Legii lui Dumnezeu, le dădeau sensul şi explicau ceea ce citeau. Aceștia au zis întregului popor: „Ziua aceasta este sfântă pentru Domnul Dumnezeul vostru; nu jeliţi şi nu plângeţi!” – căci tot poporul plângea în timp ce asculta cuvintele legii. (...) Au făcut veselie mare pentru că au înţeles cuvintele care li se făcuseră cunoscute.

Și pentru a ne angaja la această lucrare cu mai multă generozitate, am alăturat autoritatea și porunca Reginei și Domnitoarei Noastre (Isabela de Castilla), care cu zelul și marea ei dorință de progres a virtuții și religiei creștine, a binevoit ca toate acestea să se realizeze și să se tipărească pe cheltuiala Sa, ca remediu pentru această nevoie. Tu, creștine cititor, profită de acest proiect și punând deoparte scrierile și cărțile cavaleriei profane, citește această carte a cavaleriei cerești, în care înveți să slujești și să militezi pentru Regele tău suveran, și ieși triumfător în lupta cu fastul și vanitățile acestei lumi. Să pornim!  


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum să-l căutăm pe Dumnezeu în așa fel încât să-l găsim?

Ce înseamnă a crede? Fundamentele credinței creștine

Îndemn și rugăciune către cei plini de zel pentru credința lui Isus Cristos (Sf. Alfons M. de Liguori)